Achindin martirul şi Pegasie cu dânsul,
Viteazul Anempodist cu Aftonie
Lângă el,
Iar cu ei toţi blândul prinţ Elpidifor,
Ca nişte miei fără de glas pentru Hristos s-au jertfit.
Ei robi aleşi s-au arătat ai Treimii Preasfinte,
Şi-ntr-a lui Sapor faţă au mărturisit pe Hristos.
Lor praznic luminat le-a fost mucenicia,
Căci pre Hristos au iubit mai mult decât multe bogăţii.
Hristos le-a fost mai scump decât sceptre de rege,
Mai scump decât cinstea, decât însăşi viaţa lor.
Bogăţiile lumii ei le-au jertfit pentru Domnul,
Şi s-au jertfit şi pe ei pentru dragostea Lui.
Ei scuipaţi au fost, dar strălucit-au mai tare,
La pământ au căzut dar s-au înălţat la cer.
Ei sângele şi-au vărsat pentru Biserica luptătoare,
Şi-n cea triumfătoare au zidit sufletul lor.
Ei neţărmurit iubesc creştina rasă,
Şi pentru ea se roagă lui Hristos înviat.
Ei se roagă Lui Biserica pe pământ să păzească,
La Biruinţa finală să o ducă pe Ea.
Extras din Proloagele de la Ohrida– Sfântul Nicolae Velimirovici, Editura Egumeniţa.
