Împărăteşti bărbaţi, Serghie şi Vah,
Pre împăratul slujit-au, dar nu cel pământesc;
Ci pre lisus Nemuritorul, Domnul Slavei.
Regele de ţarină batjocoritu-i-a pre ei,
Smulgându-le centurile regale,
Dar Hristos Domnul mult mai minunat i-a încins,
Îmbrăcându-i în mantia nestricăcioasă a nemuririi.
Împăratul inelele lor din degete li le-a smuls,
Dar Domnul mai slăvite pe mâna lor a pus,
Unindu-le sufletele cu Sine.
Împăratul de lut de la curtea lui i-a izgonit,
Dar Domnul Nemuritor i-a primit cu fast la Curţile Slavei.
Ţărâna schinguit-a pe-aceşti Cavaleri ai lui Hristos,
Cu schingiuri bestiale.
Dar Raiul
Odihnitu-i-a pre ei întru locaşurile desfătării.
Pururea ce e putred pe neprihănit prigoneşte,
Iar cel rău urăşte pe cel ce este bun.
Dar Vahus şi cu Serghie Sfinţii
Pre ţărână ţarinii au dat-o, în pământ.
Ale lor suflete cu bucurie zburat-au la cer.
Deşi surghiuniţi de pământescul rege,
Ei pre pământeni luminează de sus chiar şi-acum.
Ei cu mucenicia biruit-au răutatea,
Şi murind pentru Cruce se au preaslăvit.
Biruind întunericul pe a mântuirii cale,
Ei luminează calea pe care să urmăm şi noi.
Extras din Proloagele de la Ohrida– Sfântul Nicolae Velimirovici, Editura Egumeniţa.
Puteți citi și:
