În fiecare an, pe data de 8 noiembrie, creștinii ortodocși de pretutindeni prăznuiesc Soborul Sfinților Arhangheli Mihail și Gavriil și al tuturor cereștilor puteri. Aceasta este ultima mare sărbătoare așezată de Biserica noastră înainte de Postul Nașterii Domnului, care va începe luni, pe 15 noiembrie.
Peste un milion de români îşi aniversează onomastica de sărbătoarea Sfinților Arhangheli Mihail și Gavriil, printre care se numără, cu siguranță, și mulți prietenii și apropiații multora dintre noi. De aceea, am considerat că este potrivit ca, în preajma acestei sărbători să aducem în atenția dumneavoastră […] câteva considerații de ordin istoric și etimologic, legate de originea și semnificația numelor Mihail și Gavriil, alături de derivatele lor.
Înainte de a explica valențele etimologice ale celor două nume atât de cunoscute, trebuie să știm că termenul de „arhangheli” îi definesc pe ei ca fiind Îngeri „cu un rang mai mare” – dacă putem spune așa. Din punct de vedere teologic, Sfinții Arhangheli formează una dintre cele nouă cete îngerești (mai exact, a opta ceată îngerească), care Îi slujesc fără de încetare lui Dumnezeu și le comunică oamenilor voia Sa. Sfânta Scriptură și Sfânta Tradiție, deopotrivă, ne învață faptul că există șapte Sfinți Arhangheli, căpetenii ale tuturor puterilor cerești: Mihail, Gavriil, Rafail, Uriil, Salatiil, Iegudiil și Varahiil. Sufixul „-il” (transliterat „-el”) provine din limba ebraică și se traduce prin „putere” sau „forță”, făcând referire la puterea pe care le-a dat-o Dumnezeu Αrhanghelilor, ca Îngeri ai celor mai înalte Cete, dar și la atotputerea, iubirea și Harul lui Dumnezeu. Important de menționat este și faptul că, în ziua de 8 noiembrie, sunt cinstiți nu doar Sfinții Mihail și Gavriil, care ne sunt nouă mai cunoscuți, ci toți Sfinții Arhangheli, numiți deseori în tradiția poporului nostru și „Sfintii Voievozi” (ai oștirilor cerești).
Astfel, din punct de vedere etimologic, numele de „Mihail” provine de la ebraicul „Miha’El”, termen compus la rândul său din mi, (cine); ke, (ca); El (prescurtare de la Elohim, „Domnul Puterilor”, nume dat în Vechiul Testament lui Dumnezeu). Cuvântul se traduce prin expresia „Cine este ca Dumnezeu?” sau „Cine se compară cu Domnul?”, un fel de interogație retorică pentru a sublinia ideea că nimeni şi nimic din această lume nu se poate compara cu puterea și dragostea lui Dumnezeu, după cum citim și în Psalmul 17: „Dumnezeul meu, fără prihană este calea Lui, cuvintele Domnului în foc lămurite; scut este tuturor celor ce nădăjduiesc în El. Că cine este Dumnezeu afară de Domnul? Şi cine este Dumnezeu afară de Dumnezeul nostru?” (Psalmi 17, 33-34). Sfântul Mihail este Arhanghelul care poartă mereu o sabie de foc, fiind pus de Dumnezeu să păzească porțile Raiului, după alungarea protopărinților noștri, Adam şi Eva, pedepsiți pentru păcatul neascultării poruncii lui Dumnezeu. În Cartea Apocalipsei se menționează că Sfântul Arhanghel Mihail va conduce cetele îngereşti în lupta împotriva diavolului, fapt confirmat și de reprezentările iconografice în care el este pictat ca un voievod care ține în mâna dreaptă o lance cu care străpunge diavolul și care are în capăt semnul Sfintei Cruci, iar în stânga o ramură de finic.
De asemenea, numele de „Gavriil” provine de la ebraicul „Gabri’El”, care în traducere înseamnă „Omul (puternic al) lui Dumnezeu” sau chiar „Dumnezeu este puternic”, arătând nu doar puterea infinită a Creatorului, ci și faptul că, în orice situație critică, în orice moment dificil al vieții, omul își va găsi mereu puterea și sprijinul în Domnul, Care în marea Sa iubire și purtare de grijă nu ne părăsește niciodată. Fiind menționat atât în Vechiul, cât și în Noul Testament, Sfântul Arhanghel Gavriil este cunoscut ca fiind tâlcuitorul voii lui Dumnezeu și cel care aduce oamenilor veștile cele bune. El i s-a arătat de două ori în chip de om prorocului Daniel pentru a-i tălmăci vedeniile (Dan. 8, 16; 9,21), i s-a înfăţişat lui Zaharia, în timp ce tămâia în templul din Ierusalim pentru a-l anunța de naşterea Sfântului Proroc Ioan Botezătorul (Lc. 1, 11-20) și tot el i-a vestit Fecioarei Maria că-L va naşte pe Mântuitorul acestei lumi (Lc. 1, 26-38). În Icoane, Sfântul Arhanghel Gavriil este pictat sub chipul unui tânăr care ține în mâna dreaptă o candelă aprinsă, iar în stânga o oglindă din piatră de jasp verde, care semnifică taina înţelepciunii lui Dumnezeu. De asemenea, el mai este reprezentat și ținând în mâini o floare, în amintirea momentului în care a întâmpinat-o pe Maica Domnului cu floarea de crin, simbol al bucuriei și al binecuvântării, vestindu-i că avea să-L aducă pe lume pe Hristos.
Astăzi, potrivit Ministerului Administraţiei şi Internelor, peste 1.321.845 de români îşi aniversează onomastica de sărbătoarea Sfinților Arhangheli Mihail și Gavriil. Mai exact, potrivit statisticilor Direcţiei pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date din cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor, majoritatea femeilor, 353.599, poartă numele de Mihaela, iar alte 222.499, mai exact, pe cel de Gabriela. Dintre bărbaţii care îşi sărbătoresc onomastica la această dată, 362.891 poartă numele de Mihai, iar 244.595 – Gabriel.
Sursa: http://blog.bizanticons.ro
Puteți citi și:
Mănăstirea Sfântului Arhanghel Mihail- Insula Lesvos
Sfântul Neofit Zăvorâtul – Cuvânt de laudă la Preamarele Dumnezeiesc Arhanghel Mihail
Acatistul Sfântului Arhanghel Mihail
Minunea Sfântului Arhanghel Mihail de la Mănăstirea Dohiariu din Sfântul Munte
