Cât timp să te rogi? (I)

    Am întrebat odată pe un tânăr de 16 ani:

 – Fiul meu, Îl iubești pe Dumnezeu?

– Îl iubesc mult, părinte, mi-a răspuns el spontan.

– Te rogi Lui regulat?

– Nu, mi-a răspuns cu sinceritate.

Tânărul acesta nu putea să perceapă antiteza care exista între cele două răspunsuri ale sale. Căci este cu neputință să iubească cineva pe Dumnezeu și să nu I se roage.

Dacă ai un prieten la care ții mult, nu te străduiești să comunici cu el cât mai des pe diferite subiecte?

Urmărește, fiul meu, aceste numere care ți le spun: Sunt foarte exacte. Un om care a murit la vârsta de 70 de ani a împărțit anii vieții sale astfel: 15 ani a lucrat, 20 ani a muncit, 2 ani a mâncat, 1 an s-a îmbrăcat, 9 luni s-a spălat, 7 luni s-a bărbierit, 4 luni și-a curățit nasul, 2 luni dinții și așa mai departe.

Ai observat ceva? Toate cele amintite mai sus privesc lucrările exterioare. Griji pentru trup.

Când însă te vei înfățișa înaintea lui Dumnezeu, socoteala pe care va trebui să o faci va fi foarte diferită. Atunci Dreptul Judecător te va întreba:

„Câte fapte bune ai făcut? Câte rele?”.

„Câte îndatoriri ai îndeplinit și câte nu?”.

„Cât timp te-ai rugat?”.

Într-un an inima ta a bătut de 36.792.900 ori. Din acest număr uriaș câte bătăi de inimă ai oferit lui Dumnezeu?

„Dar cât trebuie să mă rog?”.

Trebuie să știi, fiul meu, că Dumnezeu nu socotește rugăciunea cu timpul, ci cu râvna, cu dispoziția inimii. O rugăciune mica, vie, fierbinte valorează mai mult decât una fără vlagă, tipiconală, uscată, chiar dacă este de multe ceasuri.

Ceea ce atrage atenția lui Dumnezeu este râvna și dispoziția fierbinte a inimii. Fă-ți rugăciunea ta de dimineață și seară. Nu uita însă să-ți îndrepți de multe ori inima și cugetul tău către Dumnezeu.

Binecuvântată va fi, fiul meu, ziua aceea când primele tale cugete le vei afierosi lui Dumnezeu. Și somnul tău va fi liniștit și pașnic când, înainte de a te lăsa în brațele lui, întoarce-ți din nou toate cugetele tale către El.