Preot Ioan Istrati
Mă trezesc dimineața. Îmi sorb cafeaua delicioasă, cumpărată cu 30 euro kilul, care e luată de la africani care mănâncă o dată pe zi, cu 10 euro tona.
Mă îmbrac cu haină vietnameză, cusută de un copil de trei ani, sclav 16 ore pe zi într-un stup de mizerie.
Mănânc un copănel de pui îndopat cu hormoni, strivit într-o cușcă cu 500 de pui, urlând de durere.
Gust o bucată de brânză făcută din soia, aracet, ulei hidrogenat și euri.
Beau un suc cola cu 90% zahar, sucraloză, aspartam și încă 6 cancerigene.
Conduc o mașină cu 5000 de piese din 100 de țări sărace.
Ce mai e autentic în noi?
Numai rugăciunea neîncetată ne mai poate salva.
