Preot Savatie Baștovoi
Oare de ce i-a zis Hristos lui Petru că se va lepăda de El de trei ori înainte să cînte cocoșul? De ce nu a zis: pînă în zori, sau înainte să se facă ziuă? De ce a trebuit amestecat cocoșul cu trădarea?
Pentru că zorii și venirea zilei sînt ceva obișnuit și trec pe lîngă noi neobservați, iar cîntatul cocoșului nu trece niciodată neauzit.
Ceea ce e răscolitor în povestea trădării lui Petru nu este doar trădarea, ci faptul că Petru nici nu a realizat păcatul său. Nici prima, nici a doua, nici a treia oară. Abia cînd a cîntat cocoșul Petru “și-a adus aminte de cuvîntul lui Iisus”, cum că se va lepăda de El înainte să cînte cocoșul. Abia atunci s-a trezit în el conștiința și, ieșind afară de la cei în fața cărora se lepădase, a plîns cu amar.
Lepădarea de Hristos produce mai întîi împietrirea inimii care nu își mai poate vedea căderea.
Așa că, Hristos a legat trădarea de cîntatul strident al cocoșului pentru a-l trezi pe Petru, care, altfel, ar fi petrecut încă multă vreme în amorțeala sufletească pricinuită de lepădarea de Hristos. Iar asta arată marea iubire a Celui trădat care nu a suferit să stea despărțit de Petru, de altfel cum nu suferă să stea despărțit de noi toți cei care petrecem în împietrire.
