Cum trebuie să crească duhovniceşte credincioşii

„Ci ţinând adevărul în iubire, să creştem întru toate pentru El, Care este capul – Hristos” (Efeseni 4: 15).

Fraţilor, iată aici tot ceea ce se cere de la noi în această viaţă pământească: să ne ţinem de adevăr şi să vieţuim întru dragoste.

Adevărul ni s-a descoperit nouă de către Hristos Domnul şi Domnul Hristos ne-a dat şi exemplul iubirii. Nici la adevăr nu putem ajunge fără Hristos şi nici nu putem afla în afara Lui exemplu de adevărată iubire.

Văzând că drumul luminos şi drept al iubirii şi adevărului este în această viaţă aproape înăbuşit de căile întortocheate ale confuziei şi minciunii, Sfântul Apostol Pavel ne învaţă din capul locului, îndemnându-ne: „…să nu mai fim copii duşi de valuri, purtaţi încoace şi încolo de orice vânt al învăţăturii, prin înşelăciunea oamenilor, prin vicleşugul lor, spre uneltirea rătăcirii” (Efeseni 4: 14).

Doar Dumnezeu poate să ne arate adevărul. Doar Dumnezeu poate să ne arate adevărata iubire. Este posibil ca un om să cunoască mai mult decât altul, dar numai Dumnezeu poate descoperi adevărul.

Mintea omului este asaltată de gânduri ca şi de un vânt, de aceea el de multe ori ia închipuirile drept adevăr. Înşelat de propriile lui cugete, omul cu uşurinţă va putea induce în eroare pe alt om.

Adevărul însă este numai în Dumnezeu şi de la El. Hristos Domnul este întreg adevărul nostru şi întreaga noastră iubire. Când gândim la Hristos, noi la adevăr cugetăm; când lucrăm după Hristos, noi adevărul îl lucrăm, corect şi fără înşelare; iar ând îl iubim pe Hristos, noi iubim însăşi Persoana Iubirii. Noi prin Hristos trăim, prin Hristos creştem, prin Hristos ne înnemurim şi prin Hristos ne preaslăvim. El este Capul nostru, nu doar Conducătorul unei comunităţi de pământeni, ci Capul real al unui Trup Viu, Căruia noi îi suntem mădulare. Lipindu-ne de adevăr şi de iubire noi ne facem vrednici de a ne sălăşlui pururea întru acest Trup al lui Hristos.

O, Stăpâne Doamne lisuse Hristoase, Cela Ce eşti adevărul nostru cel mai minunat şi iubirea noastră nesfârşită, vino şi Te sălăşluieşte întru noi şi ne primeşte şi pre noi întru Tine! Căci numai Ţie se cuvine toată slava şi mulţumirea în veci, Amin!

Extras din Proloagele de la Ohrida– Sfântul Nicolae Velimirovici, Editura Egumeniţa.

Previous Post

Evanghelia zilei (Luca 18, 2‑8)

Next Post

Giuvaergiul și pietrele prețioase

Related Posts
Total
0
Share