Numele de Parascheva, Paraschiva sau Paraschevi se referă, în fapt, la același termen grecesc Παρασκευή care înseamnă „Vineri”, având și înțelesul de „pregătire” pentru că desemnează ziua dinaintea Sabatului, în religia mozaică.
Sunt patru Sfinte cu acest nume care apar în sinaxarele noastre.
Sora Sfintei Fotini
Este Sfânta Paraschevi, una dintre surorile Sfintei Fotini – femeia samarineancă ce a vorbit cu Mântuitorul Hristos la Fântâna lui Iacov. A trăit în Cartagina și a fost decapitată la Roma, în timpul lui Nero (54-68), împreună cu Fotini, cu fiii ei și cu celelalte surori. Data de cinstire: 26 februarie.
Sfânta Parascheva din Iconiu
O altă Muceniță Parascheva este menționată în cetatea Iconiu (azi orașul Konya, în Turcia), martirizată în timpul împăratului Dioclețian (284 – 286). Ea a murit, la fel, prin decapitare. Data de cinstire: 28 octombrie.
Cele mai cunoscute, adesea totuși confundate, sunt Sfânta Muceniță Paraschevi din Roma și Cuvioasa Parascheva de la Iași.
Sfânta Paraschevi din Roma
Sfânta Muceniță Paraschevi din Roma, Parascheva Romana sau Parascheva cea Veche a ajuns în atenția împăratului Antonin pentru că propovăduia cu zel Evanghelia lui Hristos și a fost condamnată la torturi groaznice.
A rămas cunoscut momentul în care Paraschevi, aruncată într-un vas mare cu smoală și ulei încinse, stătea acolo nevătămată. Împăratul a crezut că Sfânta prin farmece a făcut smoala să se răcească și s-a apropiat însuși de vasul încins, moment în care a fost orbit de aburii și de fum.
Împăratul i-a cerut Sfintei să îl vindece de orbire și, la rugăciunile ei, și-a recăpătat vederea. De aceea, creștinii o cinstesc până în zilele noastre pe Sfânta Paraschevi drept vindecătoare a bolilor de ochi.
Antonin a eliberat-o pe Sfânta Paraschevi și i-a permis să își continue propovăduirea.
După moartea împăratului Antonin, Paraschevi avea să sufere din nou pentru propovăduirea credinței, în mai multe cetăți. Locul martiriului nu este cert, unii spun Roma, alții Thesprotia (vestul Greciei). Data de cinstire: 26 iulie.
Cuvioasa Parascheva de la Iași
Cuvioasa Parascheva de la Iași sau Parascheva cea Nouă este originară din zona Constantinopolului (Epivata, azi în Turcia). A trăit în secolul 11 și provenea dintr-o familie înstărită. Ea este azi printre cei mai iubiți Sfinți în România, considerată Ocrotitoarea Moldovei, grabnic ajutătoare.
Gesturile ei de milostenie făcute în copilărie sunt cunoscute de majoritatea credincioșilor. Se spune că pe când avea zece ani, a auzit la Biserică citindu-se cuvântul Evangheliei: „Oricine voiește să vină după Mine, să se lepede de sine, să-și ia crucea sa și să-Mi urmeze Mie” (Marcu 8:34). Chemarea Mântuitorului a sădit în inima ei dorul de desăvârșire, încât și-a împărțit toate hainele săracilor.
Același lucru l-a făcut și în alte împrejurări, fără să țină seama de mustrările părinților. Din același dor după desăvârșire a plecat de acasă la un moment dat fără știrea părinților.
A mers la Constantinopol, unde s-a închinat în Bisericile lui Dumnezeu, la cinstitele Moaștele de acolo și a ascultat povățuirile duhovnicești ale Sfinților Părinți. Întărindu-se cu rugăciunile lor, a plecat din cetate, a trecut în Calcedon și în cele din urmă s-a așezat în Heracleea Pontului. După câțiva ani a ajuns la Ierusalim, și s-a stabilit într-o mănăstire de călugărițe în pustiul Iordanului, unde a trăit mai mulți ani în asceză.
Spre finalul vieții s-a întors la Constantinopol și a plecat la Domnul în locurile natale, fiind îngropată ca o străină. Moaștele sale au fost descoperite ulterior ca făcătoare de minuni și au ajuns să facă parte din patrimoniul Bisericii Ortodoxe Române prin eforturile Domnitorului Vasile Lupu (1634 – 1653).
Data de cinstire a Cuvioasei Parascheva de la Iași: 14 octombrie.
Sursa: http://basilica.ro
