Înainte de moartea sa, Sfântul a arătat o smerenie nemaipomenită. El a chemat pe frați și le-a spus: „Legați corpul meu păcătos de picioare și târâți-l într-un tufăriș mlăștinos, iar după, acoperiți-l cu piei aruncate peste”. Frații au răspuns: „Nu, Părinte, nu este cu putință să facem acest lucru”. Apoi, sfântul ascet a poruncit ca trupul său să nu fie păstrat la mănăstire, ci într-un loc retras, Biserica Schimbării la Față a Domnului.
Sfântul Alexandru a plecat în Împărăția Cerurilor pe 30 august 1533, la vârsta de 85 de ani.
Sfântul Alexandru a fost preamărit prin minuni nemaipomenite încă din timpul vieții sale, dar și după moartea sa. În 1545, ucenicul și succesorul său, egumenul Irodion, a adunat date din viața Sfântului. În 1547, a început sărbătorirea locală a Sfântului și o slujbă a fost alcătuită pentru el.
Pe data de 17 aprilie 1641, în timpul restaurării Bisericii Schimbării la Față, au fost descoperite Sfintele Moaște întregi și nestricate ale Sfântului Alexandru din Svir și s-au stabilit ca zile sărbătoare în Biserica Universală: 30 august, ziua adormirii și 17 aprilie, ziua canonizării (și ziua descoperirii Sfintelor sale Moaște).
Sfântul Alexandru din Svir a format și a ridicat o mulțime de ucenici, așa cum Maica Domnului îi promisese lui. Ei sunt Cuvioșii: Ignatie din Ostrov, Leonid din Ostrov, Corneliu din Ostrov, Dionisie din Ostrov, Atanasie din Ostrov, Teodor din Ostrov și Terapont din Ostrov.
Pe lângă acești Sfinți, există discipoli și persoane care erau în legătură cu Sfântul Alexandru din Svir, care au zile separate de sărbătorire: Sfântul Atanasie din Syandem (18 ianuarie), Sfântul Ghenadie din Vasheozersk (9 februarie), Sfântul Macarie din Orodej (9 august), Sfântul Adrian din Ondrosov (17 mai), Sfântul Nichifor din Vasheozersk (9 februarie), Sfântul Ghenadie de Kostroma și Liubimograd (23 ianuarie).
Toți acești Sfinți (cu excepția Sfântului Ghenadie de Kostroma), sunt reprezentați în Icoana „Monahii care au strălucit în ținutul Karelia” (Icoană din Biserica Seminarului Kuopio, Finlanda). Sărbătoarea Soborului Sfinților care au strălucit în Karelia este sărbătorită în Biserica Ortodoxă Finlandeză în sâmbăta ce se încadrează între 31 octombrie și 6 noiembrie.
Moaștele nestricate ale Sfântului au fost luate de la Mănăstirea Svir de către bolșevici la 20 decembrie 1918, după mai multe încercări nereușite de a le confisca. Acolo a fost o campanie josnică de lichidare a Moaștelor Sfinților, campanie care a continuat în perioada 1919-1922. Multe Moaște ale Sfinților din Rusia au fost furate și supuse „examinării științifice” sau expuse în muzee antireligioase. Unele au fost complet distruse.
Sperând că vor dovedi că Moaștele erau false, sovieticii au efectuat mai multe teste. Totuși, testele doar confirmau că Moaștele erau autentice. În cele din urmă, Sfintele Moaște au fost trimise la Academia Militară din Petrograd. Acolo au rămas pentru aproape optzeci de ani.
O a doua descoperire a Moaștelor Sfântului Alexandru a avut loc în decembrie 1997.
Sfintele Moaște au fost găsite nestricate, așa cum erau când au fost confiscate. Înfățișarea Sfântului se potrivea descrierii din înregistrările din 1641. Odată ce s-a stabilit că acestea erau de fapt Moaștele Sfântului Alexandru, Mitropolitul Vladimir de Sankt Petersburg permite ca acestea să fie duse la Biserica Sfintei Mucenițe Sofia și ficele sale, Pistis, Elpis si Agapis (17 septembrie) pentru patru luni, înainte de a reveni la Mănăstirea Svir. În timp ce oamenii cinsteau Moaștele Sfântului Alexandru, au observat ca din Sfintele Moaște curgea un mir înmiresmat.
Sfintele Moaște au fost duse Mănăstirea Sfântul Alexandru din Svir în noiembrie 1998, înaintea cărora continuă să aibă loc vindecări miraculoase.
Traducere și adaptare: Mihai-Alex Olteanu | Sursa: http://oca.org | via http://doxologia.ro.
