Despre lumea văzută

115. Ce se intelege prin cuvintele “vazutelor tuturor” ?

Sf. Scriptura ne spune ca la inceput Dumnezeu a facut cerul si pamantul (Fac. I, 1). Am vazut mai inainte ca “cerul” din aceste cuvinte, inseamna lumea nevazuta a ingerilor. Pamantul inseamna lumea vazuta. Aceasta lume vazuta, adica pamantul cu toate ale lui era la inceput, nevazut si netocmit, adica fara forma (Fac. I, 2).

Dumnezeu a facut lumea, nu dintre o data, ci treptat, intr-o ordine care sa ingaduie lucrurilor sa se sprijine unele pe altele, in intelesul ca cele ce urmau nu puteau sa apara fara cele dina- inte. Asa, Dumnezeu a facut in ziua intai lumina, fara care nu e cu putinta nici o lucrare si nici o crestere. In ziua a doua a facut taria sau cerul vazut; in a treia adunarea apelor, uscatul si toate ierburile si plantele; in ziua a patra, luminatorii cerului, soarele, luna si stelele; in ziua a cincea pestii si pasarile; in ziua a sasea animalele cu cate patru picioare, taratoarele, tot felul de animale si la urma pe om (Fac. I, 3-26). In ziua a saptea Dumnezeu s-a odihnit de lucrarile sale. Ordinea aceasta in care diferitele feluri de viata si de fapturi apar intre o inlantuire fireasca si necesara, incepand cu lumina si terminand cu omul, arata adanca intelepciune a Ziditorului. Sf. Parinti spun ca omul a fost facut in urma celorlalte lucruri, pentru ca se cuvenea sa fie pregatita imparatia si apoi sa vina imparatul ei – omul.

Omul nu putea sa apara decat atunci cand toate cele necesare pentru viata lui erau create. Ei nu putea veni in lume inainte de aparitia vietii. Plantele si toate celelalte animale trebuiau sa apara inaintea lui.

116. Pornirile cele rele ale fapturilor au fost.de la inceput ?

Nu. Fapturile au fost curate, nevinovate si nevatamatoare atunci cand au fost zidite: Si a privit Dumnezeu toate cate facuse si iata erau bune foarte” (Fac. I, 31).

117. Ce ne descopera Sf. Scriptura despre facerea omului si starea lui dinainte de pacat ?

Sf. Scriptura ne spune ca in ziua a sasea, dupa ce a facut toate celelalte fiinte, Dumnezeu, in Sf. Treime, a zis : “Sa facem pe om dupa chipul nostru si dupa asemanare” (Fac. I, 26). Si a facut Dumnezeu pe om, tarana luand din pamant si a suflat in Fata lui suflare de viata si s-a facut omul cu suflet viu” (Fac. II, 7). Omul a fost, deci, facut nu din porunca, ci din mainile lui Dumnezeu, cum zice un prooroc: “Manile tale m-au zidit si m-au facut (Iov X, 8). Aceasta arata cinstea deosebita data de Dumnezeu omului. Dupa ce existenta lui a fost hotarata inainte de facerea lumii si la fel si stapanirea lui asupra acesteia, Dumnezeu ii pregateste materie pentru alcatuire. Omul a fost facut din pamant, in varsta tanara, barbateasca.

118. Ce ne spune Sf. Scriptura despre femeie?

Dumnezeu a vazut ca nu este bine sa fie omul singur : “Si a facut Dumnezeu pe om… barbat si femeie i-a facut pe ei” (Fac. I, 27). “Si a facut Dumnezeu coasta pe care a luat-o din Adam, femeie, si a adus-o lui Adam. Si a zis Adam : iata acum os din oasele mele si trup din trupul meu; aceasta se va chema femeie, pentru ca din barbatul sau s-a luat” (Fac. II, 22-23).

Cea dintai femeie, Eva, a fost facuta pentru continuarea neamului omenesc, asa cum tot cartea Facerii spune: “Si i-a binecuvantat Dumnezeu pe ei zicand: cresteti si va inmultiti si umpleti pamantul…” (Fac. I, 28). Eva a fost facuta din coasta lui Adam, zice Sf. EFREM, ca sa nu fie banuiala ca altcineva a fost ziditorul femeii decat Dumnezeu.

119. De ce Eva n-a fost facuta din aceeasi tarina ca Adam?

Eva n-a fost facuta din tarina, ci din coasta lui Adam, pentru ca in barbat si in femeie este o singura fire trupeasca, un singur izvor al neamului omenesc. De aceea, de la inceput n-au fost facuti pereche, barbat si femeie, doi barbati, ori doua femei, ci mai intai barbatul si apoi, din el, femeia.

120. Ce inseamna chipul si asemanarea lui Dumnezeu in om?

Parintii Bisericii considera chipul lui Dumnezeu in om ca fiind reprezentat prin urmatoarele puteri sufletesti: ratiunea, vointa, simtirea, cu care se indreapta spre Dumnezeu prin lupta pentru desavarsire, iar asemanarea lui Dumnezeu in om este infaptuirea acestei desavarsiri prin impreuna-lucrarea harului dumnezeiesc, cu efortul omului. In amanunt, chipul lui Dumnezeu inseamna:

1. Stapanirea peste fapturile pamantului, potrivit cuvantului Scripturii: “…Umpleti pamantul si-l stapaniti pe el si stapaniti pestii marii si pasarile cerului si toate dobitoacele si tot pas mantul si toate vietatile care se tarasc pe pamant” (Fac. I, 28). ” Micsoratu-l-a-i pe dansul (pe om) numai cu putin decat inger’ii, cu slava si cu cinste l-ai incununat pe el si l-ai pus pe dansul peste lucrul mainilor tale (Psalm. VIII, 6);

2. Ratiunea si voia libera in nazuinta lor spre Dumnezeu, adevar si bine.

121. Dupa ce Dumnezeu a facut pe om, unde l-a asezat ?

Dupa ce a facut pe om, Dumnezeu l-a asezat in Rai si i-a pus hrana la indemana, facand: “Sa rasara din pamant tot pomul frumos la vedere si bun la mancare” (Fac. II, 9). In Rai se aflau si pomul vietii si pomul cunostintei binelui si raului.

Previous Post

Chiar și plecările întâmplătoare din lume nu sunt cu totul de lepădat. Pe tot cel care vine la chinovie și cere fierbinte să viețuiască împreună cu frații nu trebuie să-l alungăm dintr-odată, cu totul, înainte de a cerceta în amănunțime cele ce îl privesc; ci doar să-l îndepărtăm într-o oarecare măsură și să-l încercăm după cele mai înainte scrise. Dacă și după încercare stăruie în hotărâre, trebuie primit, afară doar de nu se întâmplă mai apoi altceva neîngăduit de legile Dumnezeiești.

Next Post

Viața Cuviosului Paisie Aghioritul – 17. Jertfa pentru ceilalți

Related Posts
Total
0
Share