Dumnezeu Se lasă abandobat

Preot Alexandru Lungu

Mâine vom asculta la Sfânta Liturghie, piscul evangheliilor. Este cea mai frumoasă poveste spusă de cineva vreodată. De s-ar pierde toată Scriptura și ar rămâne Pilda fiului risipitor, ar fi de ajuns să Îl cunoaștem pe Dumnezeu și marea Sa iubire față de om. Și nu orice fel de om, ci acela căzut în cele mai crunte și urât mirositoare păcate.

Când devenim părinți ne dorim copiii cei mai buni. Dacă ar fi să extragem noi un ghemotoc dintr-un bol probabil l-am alege pe cel mai liniștit, răbdător, deștept, lipsit de cusur prunc. Însă, slavă lui Dumnezeu că nu putem una ca aceasta și fiecare copil vine să ne învețe câte ceva despre viață.

Ne punem în pielea lui Dumnezeu și ne gândim cum am reacționa la ideea ca într-o zi unul din copiii pe care i-am crescut, pentru care nu am dormit nopțile când îl durea burtica, gingiile, făcea febră, și-ar cere drepturile. Câți am reacționa asemenea lui Dumnezeu, dându-le totul fără să așteptăm altceva înapoi decât bucuria de a îi vedea pe ei fericiți, chiar dacă asta înseamnă să fim considerați morți în ochii propriilor noștri copii.

Totuși a cere dreptul la moștenire este un gest de abandon al părinților, știind prea bine că toate bunurile materiale se împart după moartea lor și niciodată înainte. Însă Dumnezeu Se lasă abandonat de mii de ori în existența fiecăruia dintre noi, dar nu pleacă, ci rămâne tot acolo, în pragul ușii, asemenea unui părinte, la fel ca un preot care își iubește turma și lăcrimează când enoriașii săi îl abandonează în uitare. Știind că avem un astfel de Dumnezeu nu putem decât să lăcrimăm de uimire, să tresărim de neliniște că am putea rata întâlnirea cu El, atât în lumea aceasta, cât și dincolo de de hotarul ei.

Îndrăgosti-vă de Dumnezeu, îmbrățișați-L strâns din Icoană, sărutați-L fierbinte zilnic și bucurați-vă de singura dragoste care nu ne va abandona. Iubirea care nu moare Se află țintuită pe Cruce, Se jertfește în fiecare Sfântă Liturghie și rămâne fidel fiecărui fiu în parte. Ce binecuvântați suntem de un asemenea Dumnezeu și ce puțin Îl prețuim.

Previous Post

Pilda întoarcerii fiului risipitor – oglinda propriei mele inimi

Next Post

Dragostea care vindecă şi împlineşte

Related Posts
Total
0
Share