Evanghelia zilei (Luca 18, 31-34)

Prevestirea pătimirilor

„În vremea aceea, luând Iisus la Sine pe cei doisprezece ucenici ai Săi, a zis către ei: Iată, ne suim la Ierusalim și se vor împlini toate cele scrise de proroci despre Fiul Omului. Căci va fi dat păgânilor și va fi batjocorit și va fi ocărât și scuipat. Și, după ce Îl vor biciui, Îl vor ucide, dar a treia zi va învia. Ei însă n-au priceput nimic din acestea, căci cuvântul acesta era ascuns pentru ei și nu înțelegeau cele spuse de Iisus.”


Profețiile Mântuitorului

Sfântul Grigorie de Nyssa, Despre facerea omului, cap. XXV, în Părinți și Scriitori Bisericești (1998), vol. 30, pp. 67-68

„El, făcându-i să înțeleagă pus­tiirea și nimicirea care urmează să vină peste toate acestea, (…) le spuse că în scurtă vreme nimic nu va mai rămâne din ceea ce văd acum. Tot așa L-au urmat și femeile în timpul patimilor, gemând de durere din pricina nedreptății cu care a fost judecat, întrucât ele încă nu pricepuseră că planul de mântuire trece prin suferință. El însă le-a spus să nu-L plângă pentru că nu-i vrednic de lacrimi, ci mai bine să-și păstreze plânsul și lacrimile pentru vremea când vor trebui să plângă, și anume atunci când cetatea Ierusalimului va fi împresurată de vrăjmași și când nenorocirea va năpădi peste ei din toate părțile, încât cele mai fericite vor fi femeile sterpe care n-au putut naște (Luca 23, 27-29). Unde mai sunt astăzi aceste palate împărătești? Unde-i templul? Unde sunt zidurile lor? Unde sunt întăriturile turnurilor de apărare? Unde mai e puterea de altădată a israeliților? Nu s-au risipit oare toți aceștia pe aproape toată suprafața pământului și n-au fost nimicite atunci toate ale lor? După părerea mea, Domnul n-a prorocit toate acestea numai de dragul de a le spune – ce rost ar fi avut ca ascultătorii să audă niște vești care și așa s-ar fi împlinit cu siguranță? Ei tot ar fi ajuns să le cunoască, chiar și dacă n-ar fi fost informați de mai înainte asupra lor, ci, prin mijlocirea lor, Hristos a căutat să-i pregătească să fie cu încredere pentru alte evenimente și mai însemnate. Pentru că mărturia despre un eveniment care are să se întâmple constituie o dovadă pentru celelalte care vor veni. (Luca 1, 45; Ioan 19, 28). După cum se întâmplă cu un necunoscător în ale agriculturii care aude vorbindu-se despre puterea ascunsă într-o sămânță – de a încolți și de a răsări -, dar el nu crede așa ceva, e destul pentru un țăran să dovedească acest lucru, acest adevăr chiar și numai cu o singură sămânță, iar nu pentru toate boabele de sămânță pe care le are, dând astfel garanție că tot așa se va întâmpla și cu celelalte semințe – căci cine aruncă semințe, de orice fel ar fi ele, într-un pământ pregătit, acela poate dovedi că ceea ce se întâmplă acolo cu una din semințe, același lucru se va întâmpla cu toate celelalte (I Corinteni 3, 1-3) -, tot așa cred că-i destul de limpede dovedită taina Învierii dacă și celelalte fapte de acest fel au fost recunoscute.”

Sursa: http://ziarullumina.ro

Total
30
Shares
Previous Post

E-conferință Mitropolitul Atanasie de Limassol (Biserica Ortodoxă a Ciprului)

Next Post

Singura noastră șansă este sfințenia

Related Posts