Iisuse, sunt Ionuț

În fiecare zi la amiază, un băiat venea la Biserică, rămânea câteva minute la intrare şi apoi pleca.

Suspicios un pic, preotul l-a întrebat ce caută pe acolo. Se gândea că în vremea noastră hoții sunt în stare să dea atacul şi în Biserică.

– Vin să mă rog, a răspuns băiatul.

– Să te rogi … Dar cum poți să te rogi aşa repede?

– Ei bine…Mă prezint în fiecare zi la amiază în această Biserică şi spun doar atât: „Iisuse, sunt Ionuț.” şi apoi mă duc  Ştiu că rugăciunea mea este neînsemnată, dar sunt convins că El mă ascultă.

La câteva zile după aceasta, în urma unui accident, băiatul a fost dus la spital, având câteva fracturi foarte dureroase. Stătea într-un salon împreună cu alți bolnavi. Prezența sa acolo, a schimbat viața întregului pavilion. Era vesel, voios și râdea mereu.

După câteva zile, salonul a devenit loc de întâlnire pentru toți pacienții din saloanele învecinate. Tineri şi bătrâni, bolnavii îşi dădeau întâlnire lângă patul său, iar el avea un surâs şi o vorbă de îmbărbătare pentru toți.

A venit să-l vadă şi preotul. Însoțit de o infirmieră, el s-a apropiat de patul băiatului.

– Mi s-a spus că eşti foarte îngândurat, dar cu toate acestea ştii să îi mângâi pe cei din jur. Cum poți să o faci?

– Datorită cuiva care mă vizitează în fiecare zi la amiază.

Infirmiera a intrat în vorbă:

– Dar nu vine nimeni la amiază.

– Ba da! Vine zi de zi, apare în uşa salonului şi spune: „Ionuț , sunt Iisus.” şi apoi pleacă.

Sursa: Facebook – Ortodoxia sufletului.

Total
1K
Shares
Previous Post

Strigătul femeii canaanence și strigătul mamelor noastre

Next Post

Evanghelia zilei (Marcu 12, 13-17)

Related Posts