Sunt opt slujbe care poartă numele de „Denii” în cultul Ortodox. Două, în Săptămâna a cincea din Postul Paștilor și șase în Săptămâna Patimilor.
Datorită frumuseții și profunzimii lor, Deniile sunt foarte populare în rândul credincioșilor. Semnificația și istoricul lor sunt însă, adesea, mai puțin cunoscute.
Deniile sunt Utrenii
Deniile sunt, de fapt, Utrenii, adică slujbe de dimineață (de la gr. orthros – auroră, zorii zilei / slav. utrom – dimineață). Utrenia, una dintre cele mai vechi slujbe ortodoxe, cu rădăcini în cultul iudaic, este făcută în zorii zilei și simbolizează așteptarea Adevăratei Lumini, care este Hristos „Soarele Dreptății”.
Rânduiala și simbolismul cultului sunt observate cel mai clar în mănăstiri. După rânduielile din Muntele Athos, Utrenia trebuie să se termine atunci când soarele se ivește în ferestrele Bisericii pentru a lumina Altarul.
De ce se oficiază Utrenia seara?
În mănăstiri sau catedrale, în ajunul sărbătorilor mari, Utrenia se săvârșește seara în continuarea Vecerniei și a Litiei și poartă numele de Priveghere. Cum s-a ajuns totuși ca aceste Utrenii speciale numite „Denii” să se oficieze seara?
Utrenia începe în mănăstiri la diferite ore din noapte, fiind legată de slujba Miezonopticii, iar în Postul Mare această oră tinde să se apropie mai degrabă de miezul nopții decât de dimineață, detaliază Părintele Macarie Simonopetritul în „Triodul explicat”. În această logică apare și rânduiala Deniei (slav. bdenie – priveghere, slujbă nocturnă), care înseamnă slujba Utreniei săvârşită seara, fără a fi însă unită cu Vecernia şi cu Litia.
„Denia, ca slujbă de dimineaţă săvârşită seara, are ca scop transformarea întunericului serii în lumină liturgică, ca simbol al trecerii sufletului, prin rugăciune, pocăinţă şi postire, de la întunericul păcatului la lumina vieţuirii sfinte potrivit Evangheliei Lui Hristos”, spune Patriarhul Daniel în lucrarea „Foame și sete după Dumnezeu. Înțelesul și folosul postului”.
Fiecare dintre cele opt Denii are o slujbă unică.
Deniile Săptămânii a cincea
Denia din miercurea Săptămânii a cincea din Post cuprinde Canonul Mare al Sfântului Andrei Criteanul și prezentarea vieții Cuvioasei Maria Egipteanca, model desăvârșit de pocăință.
În timpul Deniei de vineri seara, din aceeași săptămână, se citește Acatistul Bunei Vestiri și se amintesc mai multe minuni ale Maicii Domnului.
Deniile din Săptămâna Patimilor
În Săptămâna Patimilor, la Denia din Sfânta şi Marea Luni – oficiată Duminică seara – se amintește de fericitul Iosif cel preafrumos și de smochinul neroditor. În Sfânta şi Marea Marți este prezentată Pilda celor zece fecioare, iar în Marea Miercuri se amintește de femeia păcătoasă care L-a uns cu mir pe Domnul cu puțin timp înainte de înfricoșătoarele Sale pătimiri.
În Sinaxarul Joii Mari sunt amintite: sfânta spălare a picioarelor, Cina cea de Taină, rugăciunea cea mai presus de fire şi vânzarea (trădarea) Domnului. În Sfânta şi Marea Vineri se face pomenirea Sfintelor Patimi ale Domnului nostru lisus Hristos: scuipările, lovirile peste faţă, palmele, insultele, batjocurile, haina de porfiră, trestia, buretele, oţetul, piroanele, suliţa, crucea şi moartea, pe care le-a primit de bunăvoie pentru noi. Ultima Denie, a Sâmbetei Mari, cuprinde Prohodul Domnului.
Sursa: http://basilica.ro
