– Părinte, ce ajută la revenirea unuia care are idei rătăcite?
– Să-şi simtă halul în care este, să nu creadă deloc în gândul său, să-i mărturisească duhovnicului toate gândurile sale şi să facă ascultare în tot ceea ce îi spune acela. Să ceară mereu mila lui Dumnezeu, ca să vină din nou Harul dumnezeiesc. Adică este nevoie să se smerească, pentru ca să-şi vină în fire şi să se mântuiască.
Şi iată, judecăţile lui Dumnezeu sunt abis. Măi, măi… dragostea Lui nu are margini! Un oarecare venea adeseori acolo, la Colibă, şi era cuprins în întregime de idei rătăcite. Câte nu i-am spus, dar nu asculta deloc. Pe toate le lua anapoda. Când ieşea din Sfântul Munte ţinea predici şi făcea mult rău. Spunea că a primit porunci de la mine şi-i încurca pe oameni. Chiar şi nişte cărţi, pe care i le-am dat cândva de binecuvântare, le prezenta şi pe ele, ca să-l creadă oamenii că se sfătuieşte cu mine. Odată, în timp ce zicea multe, pentru o clipă l-a părăsit cu desăvârşire Harul dumnezeiesc şi a început să ocărască urât pe Hristos şi pe Maica Domnului, aşa încât lumea s-a smintit şi s-a împrăştiat. Apoi l-au luat cu duba şi l-au închis la psihiatrie. Vedeţi până unde ajunge dragostea lui Dumnezeu! Îngăduie ca să se hulească numele Lui numai ca să fie ajutate şi să scape făpturile Lui!
– Părinte, dacă un înşelat îşi dă seama de starea sa şi se pocăieşte, oare se vor pocăi şi ucenicii lui?
– Dacă are pocăinţă adevărată, trebuie să se smerească şi să le spună că a greşit şi să încerce să-i readucă la drumul cel drept. Iar dacă se descoperă înşelăciunile unui înşelat şi el însuşi rămâne în înşelare, atunci este trebuinţă ca ucenicii lui să fie luminaţi cu discernământ. Fiindcă unii înşelaţi ajung să acţioneze înlăuntrul Bisericii, există primejdia ca ucenicii lor să se smintească şi să se dezrădăcineze din Biserică dacă află dintr-odată că toate cele care le-au fost spuse au fost minciuni.
Extras din Nevoință duhovnicească – Cuviosul Paisie Aghioritul, Editura Evanghelismos.
