– Părinte, atunci când vor veni Proorocul Ilie şi Enoh să propovăduiască pocăinţa, lumea va înţelege, astfel încât să-şi revină?
– Cei care vor avea intenţie bună, vor înţelege. Iar cei care nu vor avea intenţie bună, nu vor înţelege, ci se vor înşela. Hristos ne-a spus de mai înainte că trebuie să luăm aminte bine, pentru că se vor scula hristoşi mincinoşi şi prooroci mincinoşi şi vor face semne şi minuni ca să înşele, de va fi cu putinţă, chiar şi pe cei aleşi[1].
Sunt unii care pe nişte înşelaţi îi socotesc prooroci. Cu câţiva ani în urmă un protestant umbla peste tot cu o valiză de piele, care avea pe ea o inscripţie în engleză: „Sunt Proorocul Ilie!”. Purta o cămaşă cu mâneci scurte, avea şi o Sfântă Scriptură în engleză şi spunea că a coborât din Cer. Când l-au întrebat ce crede, de care religie aparţine, a spus: „Ei, astea sunt depăşite. Atunci nu existau religii!”. Ai înţeles? Pentru el, toţi: catolicii, protestanţii, penticostalii, toate ereziile şi tot lăstărişul sectelor sunt unul şi acelaşi lucru. Oare din aceasta nu-şi poate da seama oricine despre ce este vorba? Câte scrisori nu mi-a trimis! Cita diferite locuri din Sfânta Scriptură şi avea numai poziţii protestante. Trimitea şi la alţii o mulţime de scrisori, când din Anglia, când din altă parte. Unii au crezut în cele ce le scria şi voiau chiar să publice într-o revistă că a venit Proorocul Ilie. „Sunteţi sănătoşi? Ce vreţi să faceţi?”, le-am spus. Sărmana lume este ameţită.
Păcătuieşte cineva chiar şi atunci când ascultă cele pe care le spun cei înşelaţi. Sunt unii care spun: „Dacă crezi că se va face aşa, se va face”. Dar aceasta este credinţa în ei înşişi, iar în spatele lor este aghiuţă. Se fac dumnezei pe ei înşişi[2] şi se dezbracă de Harul dumnezeiesc. Cu astfel de teorii caută să înşele lumea. Unul, în vârstă de vreo 45 de ani, se prezenta ca absolvent al Şcolii din Halki[3] şi susţinea diferite filozofii hinduiste. „Dumneata, îi spun, îţi faci rău atât ţie, cât şi lumii, atunci când expui prostiile cioplite ale hinduiştilor şi în acelaşi timp te prezinţi ca absolvent al Şcolii de la Halki. Ia aminte că ai să te îndrăceşti!”.
– Părinte, de ce diferitele formaţiuni religioase existente în Grecia preferă să se prezinte ca asociaţii etc. şi nu spun că sunt religii?
– Fac aceasta ca să înşele. Şi iată, în timp ce Sfântul Constantin a desfiinţat idolatria şi a consfinţit creştinismul ca religie oficială în tot imperiul, astăzi se încearcă să se readucă idolatria. Se îngăduie să se facă geamii, guruşii să aibă locurile lor de retragere, să ţină liber conferinţe, să se facă diferite centre de prozelitism, francmasonii să acţioneze liber, martorii lui Iehova la fel… Ortodoxia este atacată de o puzderie de teorii. Dar acestea nu vor sta în picioare, ci vor cădea grămadă.
Nenorociţii de oameni sunt atraşi, pentru că s-au depărtat de Dumnezeu şi au ajuns la întunecare. Doi tineri mi-au spus că au mers la Hebron să se închine, iar acolo le-au pus pe cap fesul evreiesc ca să se închine la mormântul lui Avraam. Ce folos mai ai din faptul că te-ai închinat, când ţi-ai pus pe cap fesul acela pe care evreii îl folosesc în cultul lor?
Ce să mai spui? Mare zăpăceală! La Paris, lângă o biserică romano-catolică scrie: „Aici se învaţă exerciţiul rugăciunii prin metoda yoga”. Unde au ajuns! După aceea încep problemele psihologice şi înnebunesc. Şi nu mai ştiu ce caută. Unii romano-catolici, protestanţi etc. află că dacă se botează cineva în Biserica Ortodoxă se schimbă, renaşte şi cred că dacă se vor boteza vor scăpa de problemele lor psihologice. Am spus unora despre un protestant ce voia să se facă ortodox: „Nu-l botezaţi pe acesta! El nu este pentru botez”. „Nu, mi-au răspuns, dacă se va boteza va fi ajutat”. „Dar nu este pentru botez. Nu înţelegeţi?”. N-au ascultat. L-au luat, l-au dus la mare şi l-au botezat. După vreo două-trei zile acela vine la mine şi-mi spune: „Eu m-am botezat, dar botezul nu mi-a rezolvat problemele psihologice”. „Bine, dar te-ai botezat ca să scapi de problemele psihologice? îl întreb. Ascultă! Dacă ai fi simţit nevoia botezului, dacă ai fi înţeles vrednicia lui şi ai fi venit numai pentru această măreţie, atunci ţi-ar fi dispărut şi acelea. Dar dacă vii la botez ca să scapi de problemele psihologice, cum să plece de la tine? Vor pleca în chip magic?”.
Încurcă magia cu minunea. Nu pot deosebi aurul de bronz. Şi iată, un protestant, de pildă, se poate boteza ortodox, apoi poate deveni romano-catolic, după care poate spune „Nu mi-am aflat odihna”, şi să se întoarcă iarăşi la protestanţi sau la ortodocşi. Un oarecare catolic s-a botezat ortodox, a devenit monah şi a trăit nouă ani într-o mănăstire. Într-o zi vine la Colibă şi-mi spune: „Eu nu am trăit viaţa lumească şi ca ortodox şi de aceea vreau să mă duc în lume şi să mă însor!”. Auzi vorbă?! Să-i explici după aceea cât de grav este ceea ce gândeşte, iar el să-ţi spună: „De ce este grav? Nu pot înţelege aceasta”.
[1] Mc. 13, 22.
[2] Cuviosul Paisie Aghioritul, Trezire duhovnicească, ed. Evanghelismos, Bucureşti, 2003, p. 304.
[3] Şcoală teologică renumită din Constantinopol.
Extras din Nevoință duhovnicească – Cuviosul Paisie Aghioritul, Editura Evanghelismos.
