Preot Alexandru Lungu
De mult nu mai urmăresc calendarul vieții. Timpul este nemilos și simt că planurile lui Dumnezeu sunt cele care contează, nu planurile mele omenești.
Dacă ninge suntem ofticați de faptul că trebuie să deszăpezim geamurile mașinii. Când plouă ne umplem de noroi papucii abia cremuiți. Când este cald ne ofticăm de cei care în acel moment pozează sub o umbrelă, aflați la mii de km de mediocritatea vieții noastre. Omul se află într-o continuă nemulțumire și pierde din vedere clipa. Dacă am prețui astăzi și l-am accepta ca atare, mâine ar fi mai puțin important. Valoarea unei zile este dată de modul în care o parcurgem.
Poate este deja primăvară în timpul calendaristic, dar uitați-vă câtă bucurie radiază în ochii copiilor noștri când au văzut de dimineață fulgii de nea care dansau nestingheriți pe geam. Dacă am îmbrățișa fiecare zi a vieții asemenea unui copil, doar binecuvântări s-ar revărsa peste casele noastre. Primiți bucuria Învierii chiar de ar fi sub semnul iernii.
Atât timp cât inima este caldă si sufletul liniștit, ce mai contează câte furtuni de zăpadă și grade în termometru avem afară?
Bucurați-vă și iubiți clipa. Astăzi este tot ce avem !
