Maica Domnului – modelul feminin desăvârșit

„Maica Domnului e maica mereu gata să ierte, să îndrăznească a cuprinde pe Domnul cu temeritatea Ei de Mamă și să-L roage pentru sărmanii muritori. Căci și textul ne spune că mult poate rugăciunea Maicii pentru îmblânzirea Stăpânului. A avea ca mamă pe Maica Domnului e darul neprețuit pe care ni L-a făcut Dumnezeu. A ales-o dintre oameni pentru ca pe oameni să-i ridice la Sine. I-a prețuit curăția și smerenia și i le-a încununat, dăruindu-ne-o ca exemplu tuturor femeilor creștine. Prin Ea, lumii a răsărit bucuria. Prin Ea s-a făcut începutul minunilor lui Hristos, scară cerească fiind pentru pogorârea lui Dumnezeu printre oameni. Ea este acoperământul lumii, cel mai lat decât norul și podul care îi trece la cer pe cei de pe pământ. Dumnezeu ne-a arătat-o a fi deschizătoare a ușilor raiului și îndreptătoarea înțelepciunii celor credincioși.

Maica Domnului este îmblânzirea Judecătorului celui drept și sălașul înțelepciunii Lui. Iertarea multor greșiți, dar și haina celor goi de îndrăzneală. Celei ce este dragostea care biruiește toată dorirea și nădejdea bunătăților celor veșnice, Celei ce pe mulți i-a luminat la minte și pe cei zămisliți întru rușine i-a înnoit, să-i aducem mulțumire. Oare n-am gustat noi de atâtea ori din dragostea Sa? Oare putea-va cineva să ne ia durerea, așa cum Ea o face?

S-o iubim pe Maica Domnului și nicio durere nu va copleși această dragoste! S-o cinstim pe Maica Domnului și fiecare clipă a vieții noastre va fi împodobită cu nădejde! Să-i mulțumim Maicii Domnului pentru demnitatea de a ne numi fii ai Ei și cu adevărat să ne învrednicim a fi! Să ne închinăm Maicii Domnului, înaintea Căreia se pleacă tot cerul și pământul întreg! S-o bucurăm pe Maica Domnului, împlinind poruncile Fiului Ei iubit și dorind mai mult cele cerești! Să-i urmăm Maicii Domnului, modelul feminin desăvârșit, atât pentru mame, cât și pentru monahii! Maica Domnului e blândețea însăși.

Cu puterea nevinovăției și a curajului, Ea este apărătoarea oamenilor disperați, neîncetată rugătoare pentru toți păcătoșii, greșiții, vinovații, marginalizații. Ea e Mama desconsideraților, a celor ocărâți, a celor de tot singuri, a celor pe care nu are cine să-i iubească, să-i miluiască, să le zâmbească, să se roage pentru ei. Așa cum scria monahul Nicolae Steinhardt, nu subtilitățile teologice interesezează și frământă pe oamenii de rând care cred în Maica Domnului și nădăjduiesc în ajutorul Ei suprafiresc. „… afară de Tine altă scăpare nu știm”.

Și ce putem mai mult, decât slobozind lacrimile, să cerem cu credință fierbinte: Milostivă fii nouă, smeriților, că afară de Tine altă scăpare nu știm, noi, cei ce suntem plini de tot felul de păcate. Miluiește-ne, nădejdea creștinilor! Facă Maica Domnului să ajungem cu toții acolo sus, la picioarele Ei!

S-o iubim pe Maica Domnului!

Trebuie să ne oprim câteva clipe și asupra slujirii ei de mamă. Se poate spune, fără pic de exagerare, că niciodată o mamă n-a fost mai clar conștientă de faptul că slujește lumea întreagă și planul lui Dumnezeu, împlinindu-și smeritele ei datorii. Toate mamele ar trebui să-și crească pruncii cu delicatețea și conștiinciozitatea Maicii Domnului. Să știe, totodată, că refuzul de a avea copii și de a-i crește echivalează cu refuzul de a conlucra cu Dumnezeu, fiind un gest chiar de împotrivire lui Dumnezeu. … A avea ca mamă pe Maica Domnului e darul neprețuit pe care ni L-a făcut Dumnezeu. A ales-o dintre oameni, pentru că, pe oameni să-i ridice la Sine. I-a prețuit curăția și smerenia și i le-a încununat, dăruindu-ne-o ca exemplu tuturor femeilor creștine. Să-i mulțumim Maicii Domnului pentru demnitatea de a ne numi fii ai Ei și cu adevărat să ne învrednicim a fi! „Exista un fapt care domină toată viața Maicii Domnului: conștiinta clară a solidarității cu toți oamenii și a slujirii planului lui Dumnezeu, pusă în evidență în câteva momente cu semnificație deosebită:

I. Momentul Bunei Vestiri. Dumnezeu, voind să se facă Om pentru a ne mântui, cere consimțământul liber al omenirii al cărei sol a fost smerita Fecioară Maria. Nimeni nu va ști vreodată ce întorsătura ar fi luat planul pentru mântuirea lumii, dacă în acel ceas unic Sfânta Fecioară n-ar fi dat sublimul ei consimțământ: “Iată roaba Domnului, fie mie după cuvântul Tău!” (Lc. 1, 38). Ea este conștientă că, prin consimțământul ei liber de a fi mamă lui Dumnezeu-Mântuitorul, aduce slujire tuturor neamurilor pământurilor, de aceea va prooroci inspirată de Duhul Sfânt: “Iată de acum înainte mă vor ferici toate neamurile”.

II. Ceasul din noaptea Crăciunului, noapte în care Maica Domnului naște pe Dumnezeu ascuns în făptura de Prunc omenesc. Maica Domnului alăptează și crește, ca orice mamă adevarată, pe Omul-Dumnezeu Iisus Hristos, singurul Mântuitor dăruit de Dumnezeu oamenilor. Cântarea ei, acum, se petrece înlăuntru: “Iar Maria păstra toate cuvintele și se gândea la ele în inima sa …”(Lc. 2, 19). Trebuie să ne oprim câteva clipe asupra slujirii ei de mamă. Se poate spune, fără pic de exagerare, că niciodată o mamă n-a fost mai clar conștientă de faptul că slujește lumea întreagă și planul lui Dumnezeu, împlinindu-și smeritele ei datorii. Toate mamele ar trebui să-și crească pruncii cu delicatețea și conștiinciozitatea Maicii Domnului. Să știe, totodata, că refuzul de a avea copii și de a-i crește echivalează cu refuzul de a conlucra cu Dumnezeu, fiind un gest chiar de împotrivire lui Dumnezeu. Părintele Benedict Ghius atrage atenția asupra sublimității icoanei Maicii Domnului cu Pruncul, intitulată “Dulcea sărutare”: chipul Fecioarei-Mame, de pe icoană arată inexprimabila dragoste dintre Dumnezeu și oameni.

III. Momentul Adormirii Maicii Domnului reprezintă deplinătatea slujirii ei față de oameni. Spun Sfinții Părinți: o taină de negrăită răsplătire are loc în ziua Adormirii Maicii Domnului, între Hristos și Sfânta Lui Maică. Trupul ei a fost înviat din morți și mutat la cer întru slavă, ca și trupul Mântuitorului, înainte de sfârșitul lumii și de a doua venire a Domnului! Putem spune că este un al doilea Paște: Paștele Maicii Domnului! Să ne amintim încă o dată toată slujirea Maicii Domnului în planul mântuirii. Ea a fost chemată sa dea trup de om lui Dumnezeu și, nascându-L, ea L-a introdus pe Dumnezeu în familia oamenilor. Ea L-a ajutat pe Dumnezeu să Se facă om și să poată muri și învia din marea Lui dragoste, pentru ispășirea și transformarea noastră și a întregii lumi. Slujirea și darul acesta n-au fost uitate de Mântuitorul Hristos. Îndumnezeirea omului, iată marea binefacere pe care, prin Iisus Hristos, omenirea o datorează Maicii Domnului.”

(Părintele Constantin Voicescu, unul dintre marii mărturisitori din temnițele comuniste, predica la Praznicul Nașterii Maicii Domnului, ținută în aceeași zi în care părintele a fost chemat la Ceruri)

Total
400
Shares
Previous Post

Ucenicul care îl odihnește pe starețul său, Îl odihnește pe Dumnezeu!

Next Post

Drumul spre Hristos

Related Posts