Doamne, fă din suferinţă,
Pod de aur, pod înalt,
Și din lacrima velință
Pentru-un pat adânc şi cald.
Din lovirile nedrepte
Aur facă-se şi vin.
Din înfrângeri, scări şi trepte,
Din căderi, urcuş alpin.
Din veninul pus in cană
Fă miresme ce nu pier.
Și din fiecare rană
o cădelniţă spre cer;
Şi din orișice dezastru
sau crepuscul stins în piept,
Doamne, fă lăstun albastru
si un zâmbet înţelept.
Radu Gyr
