Noi săpături arheologice atestă descrierea făcută de Evanghelistul Ioan. Cercetătorii au găsit urme ale unei grădini antice sub Biserica „Sfântului Mormânt” din Ierusalim.
„În locul unde a fost răstignit era o grădină; și în grădină un mormânt nou, în care nu fusese pus încă nimeni. Aici L-au pus pe Iisus”. (Ioan 19:41-42)
Acum aproximativ 2.000 de ani, copaci de măslin și viță de vie creșteau pe terenul unde astăzi se află Biserica „Sfântului Mormânt” din Ierusalim.
Măslinii și vița de vie au fost identificați prin analize arheobotanice, prin care sunt cercetate rămășițele vegetale antice, procedeu utilizat pentru a înțelege societățile umane din trecut și interacțiunile lor cu mediul.
Cercetătorii, de asemenea, s-au folosit de mostre de polen, care conțin ADN-ul plantelor găsite din săpăturile efectuate sub podeaua basilicii. Conform descoperirilor arheologice, rămășițele vegetale datează din perioada precreștină.
Cu toate acestea, nu au fost efectuate încă testele de radiocarbon, o metodă de determinare a vârstei aproximative a unui obiect organic vechi prin măsurarea conținutului de 14C.
Potrivit tradiției creștine, Biserica „Sfântului Mormânt” se află pe locul răstignirii lui Iisus Hristos, denumit Golgota, cuprinzând și mormântul din apropiere.
Descoperiri din Epoca Fierului
Prof. Francesca Romana Stasolla conduce actualele săpături încă din anul 2022, alături de o echipă a Departamentului de Arheologie al Universității Sapienza din Roma.
Potrivit declarațiilor făcute de prof. Stasolla, straturile ascunse de sub podeaua Bisericii, asemănătoare cu paginile unei cărți, au oferit o cronică inedită a istoriei Ierusalimului, începând cu perioada Epocii Fierului (1200-586 î.Hr.).
„Biserica se află pe o carieră, ceea ce nu ne surprinde, deoarece o mare parte din Vechiul Oraș al Ierusalimului se află pe o carieră. Cariera era deja activă în Epoca Fierului. În timpul săpăturilor, am găsit vase, lămpi și alte obiecte de uz cotidian care datează din acea perioadă”, a transmis prof. Stasolla.
Cercetările de la fața locului arată că pe măsură ce cariera a încetat să mai fie exploatată și înainte ca Biserica să fie construită, o parte din zonă a fost utilizată pentru agricultură.
„Au fost ridicate ziduri de piatră joase, iar spațiile dintre ele au fost umplute cu pământ”, a precizat prof. Stasolla.
„Descoperirile arheobotanice au fost deosebit de interesante pentru noi, având în vedere cele menționate în Evanghelia lui Ioan, ale cărui informații sunt considerate a fi scrise sau colectate de cineva familiarizat cu Ierusalimul din acea vreme”.
„Evanghelia menționează o zonă verde între Calvaria și mormânt, iar noi am identificat aceste câmpuri cultivate”.
Descoperiri din perioada Sfântului Constantin cel Mare
Cercetările recente din zona Sfântului Mormânt din Ierusalim includ mai multe obiecte și construcții care datează din perioada Imperiului Roman, în special din timpul domniei Sfântului Constantin cel Mare.
Arheologii au descoperit o bază circulară de marmură, care face parte din structura originală construită de Sfântul Constantin.
În plus, au fost găsite monede din secolul al IV-lea, de la domnia împăraților Constantius al II-lea și Valens, precum și rămășițe de animale, cum ar fi oase de oi, capre, porci și păsări, care reflectă regimul de viață al preoților și al pelerinilor de-a lungul mileniilor.
Săpăturile au relevat și specii de pește consumate de-a lungul vremii, inclusiv specii exotice din Oceanul Indo-Pacific. De asemenea, au fost identificate cochilii de melci tereștri, care au fost consumate și după cruciade.
Aproximativ 100.000 de fragmente de ceramică necesită analize detaliate pentru a înțelege mai bine evoluția regiunii și schimbările în stilul de viață și practicile religioase ale locuitorilor și vizitatorilor Bisericii.
Proiectul de renovare
Patriarhia Ortodoxă, Custodia Țării Sfinte și Patriarhia Armeană sunt cele trei comunități religioase care administrează Biserica „Sfântului Mormânt”. După decenii de conflicte, au ajuns în anul 2019, la un acord privind renovarea lăcașului de cult, înlocuind podeaua, care în mare parte datează din secolul al XIX-lea.
Aceste renovări marchează primul proiect major de restaurare al basilicii de la incendiul din 1808. Săpăturile arheologice au primit aprobarea Autorității Antichităților din Israel, iar echipa de cercetători italieni, afiliată Universității La Sapienza, a lucrat cu multă prudență, situl arheologic având o natură fragilă.
„Ne alternăm, dar echipa noastră din Ierusalim include întotdeauna 10 sau 12 persoane. Atmosfera de aici este foarte specială, am fost primiți cu căldură și am construit relații puternice cu toată lumea”, a transmis prof. Stasolla.
Ocazional, experți în domenii specifice, cum ar fi geologi, botaniști sau zoologi din Roma, li se alătură arheologilor din Ierusalim. Pentru a asigura accesibilitatea pelerinilor în perioada renovărilor, zona a fost împărțită în sectoare.
„Deși nu am putut să vedem întreaga Biserică excavată dintr-o singură privire, noile tehnologii ne permit să reconstruim imaginea de ansamblu în laboratoarele noastre”, a spus prof. Stasolla.
Biserica Sfântului Mormânt a fost edificată în secolul al IV-lea de Sfântul Constantin cel Mare. De-a lungul secolelor, a fost distrusă și restaurată de mai multe ori. Lăcașul de cult a fost incendiat de perși în secolul al VII-lea și atacat de califul al-Hakim în anul 1009. Restaurarea din secolul al XII-lea, sub conducerea cruciaților, a dat clădirii aspectul său actual.
Sursa: http://basilica.ro
