Doi soți din Germania au venit să-și boteze copilul. Cazul are multe încurcături. Soțul era protestant penticostal, căsătorit în Germania, într-o Biserică ortodoxă, de un preot ortodox (?). Tânăra era din Tesalonic care, îndrăgindu-l pe tânăr, s-a căsătorit cu el și a născut un băiat.
Tânăra a păstrat cu multă grijă ceea ce i s-a cerut să ia aminte, adică a făgăduit, încă înainte de a se căsători, să-și boteze copii ortodox.
Au venit așadar vara trecută și au nimerit tocmai la Părintele Nicolae Manole. Au adus toate documentele necesare și așteptau cu nerăbdare evoluția discuției și o eventuală ceartă, cunoscută fiind poziția Părintelui Nicolae: Tatăl nebotezat al copilului și toți ceilalți eretici nebotezați trebuia să stea AFARĂ DIN BISERICĂ, în vremea Tainei Botezului. Bunicul copilului ce trebuia botezat era pastor al „Bisericii” Penticostale și avea pretenția să boteze el copilul în „biserica” lor.
A venit Părintele Nicolae și intrând în biroul său, îi spune tatălui copilului:
– De vreme ce respecți Credința noastră ortodoxă și accepți ca fiul tău să fie botezat ortodox, să știi un lucru: Credința noastră cere să fii în afara bisericii la Botezul copilului tău, pentru că aparții unei erezii și ca eretic Canoanele Bisericii nu-ți îngăduie să fi în Biserică în vremea slujbei Botezului.
Câteva minute a fost o deplină tăcere. Apoi tatăl copilului cu curaj și fermitate a răspuns:
– DESIGUR, PĂRINTE. RESPECT CEEA CE AȚI SPUS. VOI STA AFARĂ.
Deja cei care protestaseră, se auzeau acum ca niște voci slabe în fața măreției sufletului acelui părinte. Cateheza a început. Părintele Nicolae a tras-o lângă el pe nașă, care tremura ca peștele. Dar după ce i-a aruncat o privire plină de duioșie, i s-a liniștit sufletul. Însă pe cei care erau de față îi aștepta un alt moment puternic.
Înainte de a începe Taina, Părintele Nicolae se întoarce spre mama copilului, care stătea ca o orfană puțin mai în spate, se pleacă la urechea ei și-i spune liniștit:
– Tu, fiică, dacă îți iubești copilul, du-te și stai lângă viteazul tău bărbat și ține-l de mână… Eu și nașa îl vom boteza pe prunc.
Tânăra s-a plecat, i-a sărutat mâna Părintelui Nicolae și, ieșind afară, a stat lângă bărbatul ei. Ce să vă spun, frații mei? A fost Botezul cu cele mai multe lacrimi pe care l-am trăit… Numai cel mic râdea cu glas, iar noi toți plângeam cu lacrimi de bucurie…
În vara următoare au venit din nou acea binecuvântată familie și Părintele Nicolae l-a botezat pe tatăl copilului. „Se botează robul lui Dumnezeu FOTIE, în numele Tatălui și al Fiului și al Sfântului Duh. Amin”.
Pentru rugăciunile Părintelui Nicolae, Doamne Iisuse Hristoase, miluiește-mă!
E. K.
[Cazul s-a petrecut la Biserica Sfântului Prooroc Ilie din Tesalonic în anul 2012].
Traducere din greacă de Ierom. Ștefan Nuțescu
