Preot Alexandru Lungu
Mă uimesc creștinii care consideră că poți avea o legătură cu Dumnezeu fără a fi legat de un duhovnic. Nu spovedanie, nu Liturghie, nu Împărtășanie, nu întâlnirea vie cu preotul din parohie sau vecinătatea cartierului. Dar se încredințează sufletește unor necunoscuți pe Facebook, cer sfaturi și Acatiste pe pagini create de cine știe ce persoane dubioase. Au mai multă nădejde în practici alternative, yoga, meditație și întâlniri cu fel și fel de guru.
Nu Îl cunosc pe Hristos cât au fost ortodocși, dar îi lovește luminarea după ce se convertesc la diferite confesiuni sau își schimbă religia. Însă ei toată viața au ajuns pe la Sfânta Biserică doar în câteva momente și atunci mai mult din obligație, cununii sau botezuri, însă și atunci tot prin curtea Bisericilor stau și mai important sunt pozele de la final și nu participarea la Taină.
Ajung târziu în viață și prin preajma Lui, după ce își irosesc anii tinereții și întâmpină adevărate probleme, condamnându-L pe Hristos cât este de nedrept. Ei fiind oameni care nu au avut nici măcar odată curiozitatea să-L întâlnească în anii tinereții.
Întâlnirea cu Dumnezeu este necesară să fie din proprie inițiativă, însă odată ce noi ca părinți nu le insuflăm dorul de Rai și tot ce ne interesează este a crește oameni doar pentru această existență, neglijând total dimensiunea veșniciei, să nu ne mirăm de societatea zilei de mâine. Consumerism, violență, trădare, înșelare, crime și desfrânare.
O lume fără Dumnezeu, este un iad veșnic!
