Într-o Biserică de provincie, cam uitată de oameni, Duminică dimineaţa nu a venit nimeni la Liturghie. Aşa că slujba a fost oficiată doar de preot şi de cântăreţ în faţa celui însărcinat cu vânzarea lumânărilor.
Preotul s-a întrecut pe el însuşi, oficiind o slujbă atât de frumoasă, cu o predică atât de emoţionantă încât cei doi l-au întrebat uimiţi la sfârşit:
“Părinte, de ce aţi ţinut să faceţi o asemenea slujbă şi o asemenea predică în Biserica goală?”.
“Cum goală?”, a replicat părintele. “Păi nu a venit nimeni!”, au spus cântăreţul şi lumânărarul.
“Biserica era plină, dragii mei, dar voi nu aţi ajuns încă atât de sus prin rugăciune încât să puteţi vedea. Biserica era plină de Îngerii celor care nu au venit la Liturghie, deşi ar fi trebuit să vină. Îngerii respectă rânduielile şi, chiar dacă omul care le e dat în pază nu vine la Liturghie, ei totuşi vin. Când vine şi omul, Îngerul e bucuros, când nu vine, e trist. Dar Îngerii vin mereu la Liturghie. Astăzi, Biserica a fost plină de Îngeri trişti, care au cântat împreună cu mine atât de frumos şi asta m-a stimulat.”
