Pelerinajul din sâmbăta premergătoare Duminicii Floriilor are o vechime istorică, mențiuni ale acestui pelerinaj fiind consemnate în scris de către pelerina Egeria care, la sfârșitul secolului al IV-lea, notează într-un jurnal de călătorie experiența ei din Țara Sfântă.
Momentul celebrării Intrării Domnului Hristos în cetatea Ierusalimului și al împlinirii profeției – „veselește-te, fiica Ierusalimului, căci iată Împăratul tău vine drept și biruitor, smerit și călare pe asin, pe mânzul asinei” (Zaharia 9, 9), pentru că, după cuvintele Mântuitorului: „Să nu socotiți că am venit să stric Legea sau prorocii; n-am venit să stric, ci să împlinesc” (Matei 5, 17) – este unul marcant pentru istoria mântuirii lumii. Din acest motiv, creștinii primelor veacuri, iar mai apoi cei ortodocși și romano-catolici au ținut să marcheze acest eveniment într-un mod deosebit.
Raportându-ne doar la teritoriul țării noastre, mai exact la capitala Moldovei, manifestări deosebite cu prilejul Intrării în Ierusalim a Domnului Hristos au fost consemnate încă din secolul al XVIII-lea. Este adevărat că manifestarea din timpul primei domnii a Domnitorului Grigorie Ghica al III-lea (Domnitor atât în Moldova, din 18 martie 1764 până la 23 ianuarie 1767 și din septembrie 1774 până la 1 octombrie 1777, cât și în Țara Românească, din 17 octombrie 1768 până la 5 noiembrie 1769) avea loc Duminica, după săvârșirea Utreniei, în Biserica Sfântul Nicolae Domnesc, slujbă la care participa însuși Domnitorul, alături de mitropolitul țării. După otpusul de la Utrenie Domnitorul, alături de mitropolit, ieșeau din Biserică și, însoțiți de credincioși, mergeau într-o procesiune până la Biserica Mănăstirii Sfinții Trei Ierarhi, unde se săvârșea slujba Sfintei Liturghii.
Odată cu trecerea timpului, manifestarea religioasă sau procesiunea din ziua Floriilor avea să fie mutată sâmbăta și săvârșită în cadrul Vecerniei. În cele ce urmează, vom prezenta succint, pe baza documentelor de arhivă, desfășurarea pelerinajului de Florii în timpul arhipăstoririi la Iași a Sfântului Iosif cel Milostiv.
În anul 1894, Sâmbăta lui Lazăr avea să fie sărbătorită în data de 9 aprilie. În această zi dedicată exclusiv pomenirii celor adormiți, un sobor de preoți și diaconi, alături pe credincioși, pleca la ora 10.00 de la Biserica Sfântul Nicolae Domnesc (aflată încă în șantier, căci se făcea restaurare) și se deplasa către Biserica Mănăstirii Sfinții Trei Ierarhi, unde au fost întâmpinați la ora 10.30 de către elevii școlilor din Iași. După un moment marcat de rugăciune, întregul grup de credincioși, alături de elevi s-a îndreptat către noua Catedrală Mitropolitană din Iași unde aștepta Mitropolitul Moldovei[1].
Pentru a conferi acestei manifestări religioase o deosebită solemnitate, iar prin aceasta a transmite întregii societăți mesajul Mântuitorului ce se ducea de bunăvoie spre Patima cea mântuitoare, Sfântul Iosif a trimis scrisori de invitație directorilor următoarelor instituții de învățământ: „Liceul Național”, gimnaziile „Ștefan cel Mare” și „Alexandru cel Bun”, școlilor de meserii, de arte, comerciale și, nu în ultimul rând, seminariștilor, cu mențiunea ca elevii școlilor sus menționate să fie prezenți la ora 10.30 la Biserica Mănăstirii Trei Ierarhi pentru a participa la manifestarea religioasă dedicată comemorării Intrării Domnului Hristos în Ierusalim. Sfântul Ierarh îndemna în aceeași invitație și pe directorii de școală, alături de corpul profesoral, să participe la pelerinajul Floriilor[2].
Implicarea elevilor în pelerinajul de la Florii a fost un real succes, această acțiune fiind un mijloc de pastorație pentru cei tineri. Încurajat fiind de numărul mare de participanți, Sfântul Iosif avea să se adreseze edilului municipalității pentru a participa și el la acest eveniment religios-cultural. Astfel, la data de 21 martie 1895, a trimis adresa cu numărul 462 primarului orașului Iași, Ioan Diamandi, în care a cerut permisiunea organizării pelerinajului și, totodată, l-a invitat pentru a participa ca reprezentat oficial al administrației locale[3]. În anul următor, Sfântul Ierarh a trimis primarului liberal, Nicolae Gane, adresa cu numărul 472 din 12 martie 1896, invitându-l pe acesta la pelerinajul de Florii, ce urma să aibă loc la data de 16 martie[4]. Alături de primar au fost invitați și directorii instituțiilor școlare, împreună cu personalul didactic și elevi[5].
Până în primăvara anului 1901 (mitropolitul avea să treacă la cele sfinte în luna ianuarie a anului 1902), Sfântul Iosif, Mitropolitul Moldovei, avea să participe la toate ceremoniile dedicate pelerinajului de Florii[6], antrenând prin scrisori oficiale[7] întreaga populație creștin-ortodoxă a orașului Iași.
Pelerinajul de Florii avea să se desfășoare și în timpul succesorului Sfântului Iosif în scaunul de mitropolit, Partenie Clinceni – traseul rămânând același stabilit de către Sfântul Ierarh până în timpul instaurării regimului comunist în România, când avea să se renunțe la această manifestație publică religioasă.
Pr. dr. Vasile-Lucian Goldan
[1] În adresa cu nr 558 din 5 aprilie 1894, mitropolitul Naniescu înștiințează pe primarul orașului că la ora 10.30 elevii școlilor din Iași să fie la Mănăstirea Sfinții Trei Ierarhi. Vezi Arhivele Naționale Române, Filiala Iași, Fond Mitropolia Moldovei și Sucevei, Dosar „Ceremonii Domnești. Bisericești și școlare”, nr. 103/1894, f. 7.
[2] Ibidem, f. 8
[3] Adresa din 21 martie 1895. Ibidem, f. 74
[4] Ibidem, f. 93
[5] Ibidem, f. 147
[6] Ibidem, f. 170
[7] Ibidem, f. 209
Sursa: http://doxologia.ro
