Porumbelul și cioara

Spunea Avva Nichita despre doi oarecare frați că s-au unit, vrând să locuiască împreună.

Și a socotit unul întru sine:

– Orice va voi fratele meu, aceea să fac.

Asemenea și fratele celălalt a socotit că:

– Voia fratelui meu voi face.

Și au trăit ani mulți cu multă dragoste. Dar, văzând vrăjmașul, s-a dus să-i despartă și, stând în tindă, se arăta unuia ca un porumbel, iar altuia ca o cioară.

Și zice unul:

– Vezi porumbelul acesta?

– Zice acela:

– Cioară este.

Și au început a se certa, altul alta zicând. Și, sculându-se, s-au bătut până la sânge, spre cea mai desăvârșită bucurie a vrăjmașului și s-au despărțit.

Iar după trei zile s-au trezvit, venindu-și în fire și, făcându-și metanie între ei, mărturiseau ceea ce fiecare din ei socotea pasărea cea văzută. Și, cunoscând războiul vrăjmașului, au rămas până la sfârșit nedespărțiți.

Extras din Patericul egiptean – Avva Nichita.

Previous Post

Evanghelia zilei (Matei 22, 23-33)

Next Post

Protoiereul Alexandru Baltaga, Mucenicul iubitor de Hristos și de patrie

Related Posts
Total
0
Share