Măicuța mea, te las cu bine, eu plec să mă călugăresc,
Las viața cea deșartă, ca pe înșelător să-l biruiesc.
Și-n ale pustiei singurătăți, tinerețile să mi le petrec;
Pentru dragostea lui Hristos, pe toate vreau să le jertfesc.
Toate-ale lumii bunătăți ca pe-un gunoi le părăsesc,
Porunca de a-L iubi pe Dumnezeu voind s-o împlinesc,
Și să-I urmez lui Iisus, cu Crucea pe Golgota.
Doamne, în Ierusalimul cel de Sus doresc să Te întâlnesc.
Dragostea ta maternă, măicuță, o părăsesc,
Dar voi ruga pe Iisus să fim împreună în veci.
De mic eu mi-am dorit să port veșmânt călugăresc,
Plăcut să mă fac lui Hristos și Lui să mă afierosesc
Și de acum, ca mamă, pe Maica Domnului o voi avea,
Ca ea, nevătămat să mă păzească de a vrăjmașului viclenie.
Măicuța mea, cu umilință, aici, în pustie, mă voi ruga
Pentru tine și pentru întreaga lume, pururea.
Related Posts
Şapte întrebări incomode despre pelerinajul în pandemie
Preot Constantin Sturzu Am fost interpelat, ca purtător de cuvânt al Arhiepiscopiei Iaşilor, în diferite situaţii, pe tema…
12/10/2021
Ajunul Anului Nou, între taină și tradiție
Cu bucurie, sete și foame de Dumnezeu, Biserica noastră strămoșească, îndeosebi după 1990, ne îndeamnă stăruitor ca noaptea…
01/01/2022
Cel care vine la nevoinţă trebuie să îmbrace haina călugărească numai după ce se deprinde îndeajuns cu virtuţile; şi cum că cinstită e schima, de suflet folositoare şi mântuitoare
Din Viaţa Sfântului Ioanichie Minunatul Ioanichie petrecea de doisprezece ani în pustie, când i-a venit de sus o…
17/10/2017