Ieşirea 18
- Dar Ietro, preotul din Madian, socrul lui Moise, a auzit de toate câte le făcuse Domnul pentru poporul Său, că anume Domnul îl scosese pe Israel din Egipt.
- Atunci Ietro, socrul lui Moise, a luat-o pe Sefora, femeia lui Moise, pe care acesta i-o lăsase’n seamă, †
- ca şi pe cei doi fii ai ei – dintre care unul se chema Gherşom, după spusa: „străin sunt eu în ţară străină” , †
- iar pe altul îl chema Eliezer, după spusa: „Dumnezeul părintelui meu mi-a fost într’ajutor şi m’a scăpat din mâna lui Faraon”. †
- Aşadar Ietro, socrul lui Moise, împreună cu fiii şi cu femeia acestuia, a venit la Moise în pustie, acolo unde-şi aşezase el tabăra, la muntele lui Dumnezeu.
- Şi i s’a dat de veste lui Moise prin cuvintele: „Iată că vine la tine Ietro, socrul tău, avându-i cu el pe femeia ta şi pe cei doi feciori ai tăi”.
- Deci a ieşit Moise în întâmpinarea socrului său, s’a plecat înaintea lui şi l-a îmbrăţişat şi s’au sărutat unii pe alţii; apoi l-a poftit în cort.
- Şi i-a povestit Moise socrului său tot ceea ce Domnul le făcuse lui Faraon şi Egiptenilor de dragul lui Israel, toate necazurile ce se abătuseră asupra lor pe drum şi cum i-a scăpat Domnul din mâna lui Faraon şi din mâna Egiptenilor.
- Şi s’a minunat Ietro de tot binele pe care li-l făcuse Domnul, anume că-i scăpase din mâna Egiptenilor şi din mâna lui Faraon.
- Şi a zis Ietro: „Binecuvântat fie Domnul, că El v’a scăpat din mâna Egiptenilor şi din mâna lui Faraon!
- Acum ştiu şi eu că mare este Domnul peste toţi dumnezeii, pentru că i-a smerit”. †
- Apoi Ietro, socrul lui Moise, I-a adus lui Dumnezeu ardere-de-tot şi jertfe. Şi au venit Aaron şi toţi bătrânii lui Israel pentru ca’n faţa lui Dumnezeu să stea la masă cu socrul lui Moise.
- Şi a fost că a doua zi a şezut Moise să judece poporul; şi a stat poporul înaintea lui Moise de dimineaţă până seara.
- Şi dacă Ietro, socrul lui Moise, a văzut tot ceea ce făcea el pentru popor, i-a zis: „Ce faci tu cu poporul? De ce şezi tu singur, pe de-o parte, şi, pe de alta, tot poporul stă înaintea ta de dimineaţa până seara?”
- Iar Moise a zis către socrul său: „Poporul vine la mine să ceară judecata lui Dumnezeu.
- Când se ivesc între ei neînţelegeri, vin la mine; eu cercetez pe fiecare şi-i învăţ poruncile lui Dumnezeu şi legile Lui”.
- Iar socrul lui Moise a zis către el: „Ce faci tu, nu faci bine,
- că şi tu te vei slei, şi poporul acesta care-i cu tine; grea e pentru tine treaba aceasta, şi nu vei putea s’o faci singur.
- Acum dar ascultă-mă pe mine!; am să-ţi dau un sfat; apoi, Dumnezeu cu tine! Tu să-i fii poporului ceea ce trebuie să-i fii faţă de Dumnezeu: să-I înfăţişezi lui Dumnezeu, tu, trebuinţele lor;
- iar lor să le arăţi poruncile şi legile Lui, să le descoperi căile pe care să umble şi faptele pe care să le facă.
- Acum: din întregul popor alege-ţi oameni destoinici şi temători de Dumnezeu, oameni drepţi, care urăsc trufia, şi pune-i căpetenii peste mii, căpetenii peste sute, căpetenii peste cincizeci, căpetenii peste zeci. †
- Aceştia, ei să judece poporul în toată vremea: pricinile grele să le aducă la tine, iar pe cele mici să le judece ei. Ei te vor ajuta astfel, uşurându-ţi povara.
- De vei face lucrul acesta, Dumnezeu te va întări, tu vei putea să faci faţă, iar poporul acesta’ntreg va ajunge cu pace la locul său”.
- Şi a ascultat Moise de cuvântul socrului său şi a făcut tot ceea ce i-a spus.
- Aşadar, din întreg Israelul a ales Moise oameni destoinici şi i-a pus căpetenii peste mii, căpetenii peste sute, căpetenii peste cincizeci şi căpetenii peste zeci. †
- Aceştia, ei judecau poporul în toată vremea; toate pricinile grele le aduceau la Moise, iar pe cele uşoare, pe toate, le judecau ei. †
- Moise l-a lăsat apoi pe socrul său să plece, iar acesta s’a dus în ţara lui. †