Post ușor și cele trei zile8 la fel de ușoare să vă fie! Nădăjduiesc ca în acest post să nu aveți multe treburi, ca să participaţi sufleteşte la Patima Domnului, lucrând mai mult duhovniceşte. Din clipa când începe Triodul9, trebuie ca fiecare să înceapă să călătorească spre Golgota. Și dacă va pune în valoare duhovnicește această perioadă, când va muri, sufletul lui va călători spre cele cerești fără să fie împiedicat de vămi10. În fiecare an vin aceste sfinte zile, dar odată cu trecerea fiecărui an, mai pierdem încă un an; și aici este problema. L-am pus în valoare duhovnicește sau l-am risipit în cele materiale? Odată cu toate celelalte prefaceri lumești ale vremii noastre, s-a pierdut și sensul celor trei zile, pentru că în fiecare săptămână mirenii au trei zile – vineri, sâmbătă și Duminică – pe care le petrec lumește. Din fericire, în mănăstiri și în puține familii creștine din lume se mai păstrează adevăratul sens duhovnicesc al celor trei zile, și astfel se mai ține lumea. Rugăciunea multă și postul care se fac în fiecare an în aceste trei zile de la începutul Postului Mare, frânează lumea de la multe derapări duhovnicești, care, de obicei, se fac în cele trei zile petrecute lumeşte.
– Gheronda, care este noima celor trei zile?
– Cele trei zile ale Postului Mare au mai mult sensul de a-l obișnui pe creștin cu postul, cu înfrânarea. Apoi, când va mânca în fiecare zi la ceasul al nouălea11, va considera aceasta prăznuire. În viaţa de obşte, după cele trei zile, mâncam o supă la ora 4 după-amiază și consideram aceasta mare binecuvântare. După cele trei zile, ce mare binecuvântare era să mâncăm în fiecare zi! Cele trei zile de la început au rolul de a ne ajuta să postim tot postul. Dacă cineva nu poate ține cele trei zile, să mănânce puțin posmag seara sau să mănânce la Ceasul al nouălea. Este mai bine să se cruțe puțin, pentru că, dacă îl ia amețeala și nu mai poate să facă nimic din cele duhovnicești, ce câștig duhovnicesc va avea după aceea? Într-o marți din prima săptămână a Postului Mare, Bătrânul Varlaam de la Chilia Sfinților Varlaam și Ioasaf a mers la o altă chilie, unde abia se stabiliseră doi monahi tineri, cunoscuți de-ai lui. Bate la ușă. Nimic. Deschide și-i găsește pe amândoi întinși pe pat. „Ce se îmtâmplă cu voi? Sunteţi bolnavi?”. „Nu, ci postim cele trei zile”, au spus aceia. „Ia sculați-vă!”, le-a poruncit bătrânul. „Faceți un ceai, puneți câte două linguri de zahăr, mâncați și vreun posmag, ca să puteți rosti vreo rugăciune, să faceți vreun șirag de rugăciuni. Acesta este post? Ce câștig aveți din el?”.
– Gheronda, cum voi putea să mă nevoiesc mai mult cu înfrânarea în Postul Mare?
– Acum, în Postul Mare, mirenii sunt mai cu luare-aminte la înfrânare, însă noi, monahii, totdeauna trebuie să fim atenți la ea. Însă lucrul cel mai important la care trebuie să ia aminte cineva sunt patimile sufletești și apoi patimile trupești. Pentru că, dacă dă întâietate nevoinței trupești și nu se nevoiește să dezrădăcineze patimile sufletești, nimic nu face. Un mirean a mers odată la o mănăstire la începutul Postului Mare şi un monah s-a purtat cu el cu asprime. Sărmanul mirean a pus gândul cel bun și l-a îndreptățit. După aceea a venit la mine şi mi-a spus: „Nu l-am judecat, Părinte. Era așa din pricina celor trei zile”. Dacă însă ar fi petrecut duhovnicește cele trei zile, ar fi avut o dulceață duhovnicească și i-ar fi vorbit aceluia cu puţină bunătate. Însă el s-a zorit în chip egoist pe sine, ca să țină cele trei zile și de aceea toate îl deranjau.
– Gheronda, ce să cuget în Postul Mare?
– La Patima, la Jertfa lui Hristos să cugeți. Cu toate că noi, monahii, trebuie să trăim în orice clipă Patima lui Hristos, pentru că la aceasta ne ajută diferitele tropare și toate slujbele din fiecare zi. În Postul Mare ni se dă cea mai mare ocazie să ne nevoim și să participăm intens la Patima mântuitoare a Domnului nostru, cu pocăință și metanii, cu tăierea patimilor, prin împuținarea mâncării, din dragoste pentru Hristos. Să punem în valoare, pe cât putem, acest stadiu duhovnicesc cu multele lui condiții și posibilități pe care ni le dă, ca să ne apropiem mai mult de Hristos Cel Răstignit, pentru ca să fim ajutați de El și să ne bucurăm de Sfânta Înviere preschimbaţi duhovniceşte, de vreme ce am trăit în chip mai duhovnicesc Sfântul și Marele Post. Vă doresc să aveți putere multă în Postul Mare, ca să urcaţi pe Golgota lângă Hristos, împreună cu Maica Domnului și cu ocrotitorul vostru, Sfântul Ioan Cuvântătorul de Dumnezeu, și să vă faceți părtașe la înfricoșătoarea Patimă a Domnului nostru! Amin.
Din cartea Despre rugăciune – Cuviosul Paisie Aghioritul, Editura Evanghelismos – 2013.
8. Primele trei zile ale Postului Mare, când nu se mănâncă nimic, nici nu se bea apă.
9. Perioadă bisericească care începe cu Duminica Vameşului şi a Fariseului şi se sfârşeşte în Sâmbăta cea Mare.
10. Vezi Monahul Grigorie, ucenicul Sfântului Vasilie cel Nou, Vămile sufletelor în ceasul morţii: Cele douăzeci şi patru de vămi, Sfânta Sihăstrie a Sfântului Atanasie cel Mare şi a Sfinţilor Noi Mucenici Achilina, Kiranna şi Arghirie, Galini Ossa, Langada.
11. Ora 3 după-amiază.
