Dă cât mai repede uitării toate bunele străduinţe şi merite ale tale. Este ruşine ca albina şi furnica să te întreacă în această privinţă. Socoteşte, ca şi albina şi furnica, fiecare nouă străduinţă drept cea dintâi străduinţă şi fiecare nou merit drept cel dintâi merit.
Arătarea străduinţelor şi povestirea meritelor tale aduc roadă rea: reaua-voinţă, vrăjmăşia şi cearta între oameni; iar, în cele din urmă, sentimentul de neînlăturat al lipsei de răsplată, urmat de deznădejde.
Ai văzut vreodată o furnică ori o albină deznădăjduită?
Într-adevăr, e de ruşine pentru om că furnica şi albina împlinesc mai bine decât el slăvita poruncă al lui Hristos: „Aşa şi voi, când veţi face toate cele ce s-au poruncit vouă, ziceţi că: Robi netrebnici suntem, căci ce eram datori a face am făcut.” (Luca 17:10)
Extras din Gânduri despre bine și rău – Sfântul Nicolae Velimirovici, Editura Predania.
