Smulge chiparosul acesta

Un bătrân mare umbla cu ucenicii într-un loc unde erau mulți chiparoși, mari și mici. Bătrânul i-a zis unuia dintre ucenici:

– Smulge chiparosul acesta!

Chiparosul cu pricina era mic și fratele l-a smuls îndată, cu o singură mână. Pe urmă, bă­trânul i-a arătat alt chiparos, mai mare, și a zis:

– Smulge-l și pe acesta!

Fratele l-a zgâlțâit cu amândouă mâinile și l-a smuls. Bătrânul i-a arătat altul, mai mare. Cu multă osteneală, fratele l-a smuls și pe acela. Ur­mătorul era și mai mare. Cu foarte mare ostenea­lă și sudoare, în cele din urmă a reușit să-l smul­gă și pe acela. Bătrânul i-a arătat unul și mai mare, dar fratele, deși s-a trudit mult cu el, nu a putut să-l smulgă. Când bătrânul a văzut că nu-i în stare s-o scoată la capăt, a poruncit altui fra­te să se scoale și să-l ajute – și abia au reușit să-l smulgă împreună.

Atunci, bătrânul le-a zis fraților:

– Iată, fraților, așa sunt și patimile: cât sunt mici, le putem smulge cu ușurință dacă dorim; dacă ne lenevim în privința lor, gândindu-ne că sunt mici, ele se întăresc, și cu cât se întăresc, cu atât cer de la noi mai multă osteneală; iar când se întăresc în noi foarte, nici cu osteneală nu le pu­tem smulge singuri din noi, dacă nu primim aju­tor de la niște Sfinți, care să ne ajute nouă după Dumnezeu.

(Avva Dorothei)

Extras din De ce nu sunt înger. Povești de trecut timpul cu folos – traducere din limba rusă de Adrian Tănăsescu-Vlas, editura Sophia, 2018.

Total
42
Shares
Previous Post

Viețile Sfinților – iulie, ziua 17

Next Post

El știe când e nevoie de durere

Related Posts