O creştină ortodoxă a hotărât să adere la o sectă. A părăsit Biserica şi a început să frecventeze adunările sectanţilor, să le asculte predicile. De la ei a aflat că Icoanele nu ar trebui să fie cinstite. A venit acasă şi le-a aruncat. Pregătindu-se să plece la adunare, a observat că a mai rămas o singură Icoană, cea a Sfântului Nicolae. Femeia a scos-o afară şi a aruncat-o la gunoi, spunând: Aici îţi este locul!
Seara târziu, când se întorcea acasă, era frig şi întuneric. Ploua. Apropiindu-se de casă, a văzut că în prag stătea un bătrân, ud şi îngheţat, care o privea.
– Taică, de ce stai în ploaie? Intră în casă.
– Nu pot. Stăpâna casei m-a alungat.
Femeia a privit cu atenţie şi a recunoscut în bătrân pe Sfântul Nicolae, din Icoana aruncată, Făcătorul de minuni.
Apoi bătrânul a adăugat :
– Am venit aici la rugămintea bunicilor tăi, care m-au rugat să vin să te ajut să nu fii aruncată în întuneric cu toți cei care te-au smintit…
Ea a început să plângă cu lacrimi amare, s-a căit de toate cele făcute şi a adus Icoanele înapoi în casă!
Extras din Noi minuni ale Sfântului Nicolae – Tatiana Komissarova.
