Anul acesta mănăstirea Paltin a organizat câteva tabere educaționale pentru copii și mult ne-am bucurat să descoperim dragostea copiilor față de Teodora.
Unii știau deja de Teodora din povestirile părinților lor, alții aflau cu multă emoție despre pilda vieții Teodorei, din povestirile maicilor. Ce este impresionant este faptul că în pofida dramei sfâșietoare a suferinței și bolii unui copil atât de nevinovat, copiii găseau bucurie și lumină în modul în care Teodora și-a petrecut viața, printr-o conduită exemplară, o viață plină de jertfă aducătoare de veselie, de lumină cerească, iar nu de întristare.
Și cu totul este adevărat că cei ce biruiesc suferința, greutățile, prin puterea Harului lui Dumnezeu, devin mai puternici, mai frumoși, mai plini de viață și aducători de bucurie, nu doar pentru ei înșiși, ci și pentru cei din jurul lor.
O întâmplare însă, ne-a atras atenția în mod deosebit, în cadrul taberei de vară pentru copii, organizată la mănăstirea noastră.
Într-una din zile o fetiță era neliniștită și vizibil afectată de ceva. Una dintre maici o întreabă: „De ce ești supărată? S-a întâmplat ceva?”. La care fetița, cu lacrimi în ochi, ne-a mărturisit sfios: „Da, pentru că am vrut să mă duc la Teodora la mormânt să îi spun problema mea și era ocupat. Și mereu găsesc ocupat, pentru că tot timpul alți copii ajung înaintea mea și se roagă la mormântul ei”.
După ce i-am explicat fetiței că Teodora o aude și pe ea și pe mai mulți copii deodată, am luat fetița de mână până la mormântul Teodorei, unde într-adevăr erau și alți copii care se rugau și vorbeau cu Teodora, iar alții îi cântau cu bucurie diverse cântecele.
Și iată că un mormânt, care, de regulă, aduce întristare și uneori chiar spaimă, cu atât mai mult copiilor, de data aceasta, aduce pace, bucurie, curaj, fără nici cea mai mică urmă de frică.
Dumnezeu să o odihnească pe Teodora în Raiul cu Sfinți și să avem parte de rugăciunile ei!
(Din relatările maicii P., mănăstirea Paltin Petru-Vodă)
Sursa: http://www.atitudini.com.
