Mircea Vlad, fost instructor de yoga, organizator de retreat-uri spirituale și neobosit căutător de răspunsuri ultime, a publicat recent pe Youtube mărturia lui despre drumul făcut de la New Age la Ortodoxie: „M-am întors Acasă”, spune el.
Tânărul a crescut într-o familie ortodoxă și mergea la Biserică în copilărie, dar, după vârsta de 15 ani, s-a petrecut ceva care l-a trimis într-o zonă duhovnicească de negare.
Înainte de momentul revelator din Sfântul Munte, începuse să creadă „că fiecare își creează adevărul lui și că nu există un adevăr din punctul ăsta de vedere” și că „nu există bine și rău”.
„Am început să distrug tot ce însemna concept”, explică el. „În mintea mea însemna că, dacă există un concept, înseamnă că mă îngrădește, înseamnă că nu mai sunt liber și începeam să îmbrățișez tot ce era opusul acelui lucru, adică tot ce nu însemna reguli, tot ce nu însemna că suntem toți una.”
„Începusem să îmbrățișez foarte tare ideea că toate religiile spun același lucru sub o formă diferită și că toate duc în același punct. Și, ușor-ușor, au început toate conceptele și toate practicile și toate tehnicile să se bată cap în cap și să nu mai aibă un fundament foarte puternic. Și lucrul ăsta a început să trezească în mine foarte multă indecizie, foarte multă separare în interiorul meu”, continuă el.
Cu cât încerca mai multe, cu atât ceva lipsea
„Toată ciorba asta, cum spuneam, la un moment dat a început să nu se mai susțină și să-mi schimb foarte ușor credințele de la o carte la alta, de la un guru la altul, de la o practică la alta”, adaugă Mircea Vlad.
„Ajunsesem să fac practici care să băteau cap în cap, dar, pentru că nu mai voiam să bag lucrurile în cutiuțe, ajunsese să fie așa, o incluziune, o salată de astea toate în interiorul meu. Făceam din toate și bineînțeles că una venea pe plus, alta pe minus și asta se simțea la nivel de suflet, la nivel de trăire.”
Și, cu cât călătorea mai mult pe la gurușii orientali sau practica alte și alte tehnici orientale, cu atât simțea „că ceva lipsește”.
„Și ajunsesem în depresii care erau foarte drăguț mascate de acest dopamine healing pe care îl luam de la fiecare workshop, de la fiecare practică, de la fiecare curs, de la fiecare carte. Îmi luam câte ceva care să îmi dea voie și să-mi dea motor să merg mai departe”, continuă Mircea Vlad.
„Bineînțeles că, la un moment dat, am ajuns și la gânduri mai proaste, care m-au speriat foarte tare. Și, nu știu cum, dar am început să mă rog așa cum știam.”
Maica Domnului îl redă Bisericii prin vocea unui tânăr monah român
Când faci un pas spre Dumnezeu, El face o mie spre tine. Așa că, după ce Mircea Vlad a început să se deschidă și spre altfel de retreat-uri, cum ar fi cele pe la mănăstirile ortodoxe, a ajuns în Sfântul Munte Athos. Într-un moment de maximă suferință dinainte de călătorie, se rugase: „Doamne, te rog, arată-mi calea adevărului oricare ar fi ea!”
„Prima și a doua zi am stat foarte mult în cap și încercam să analizez, să înțeleg ce se întâmplă acolo, de ce facem așa, de ce facem aia, de ce se simte așa, dar de ce nu simt și eu ceva”, povestește el.
La un moment dat, și-a zis: „Mai am două zile de stat aici. Fie aleg să rămân în energia asta și mă întorc frustrat acasă, fie mă predau, mă las cu totul în mâinile lui Dumnezeu. Având în vedere că m-a adus până aici, mă gândesc că are un plan cu mine”.
Ajuns la Mănăstirea Iviru, a intrat în vorbă cu un călugăr român, care nu s-a mai desprins de el. „La un moment dat, se uită la mine și îmi spune: Trebuie să mergi să te spovedești, să te împărtășești. Ai o inimă curată și Dumnezeu te-a chemat aici și Maica Domnului a îngăduit ca tu să fii aici, în Sfântul Munte, cu un scop. Du-te la Biserică, fiindcă vei avea și pe alții de luat după tine.”
„În momentul acela, am simțit ceva ce nu știu să vă explic. Eram efectiv copleșit, doar mă uitam la el și absorbeam speriat tot ce se întâmplă,” continuă Mircea Vlad.
„În timp ce vorbea, se întoarce din nou la mine și îmi spune: De ce te uiți așa? N-ai cerut toate lucrurile astea? Ascultă-mă ce spun, că se vorbește prin mine și e voia lui Dumnezeu și e voia Maicii Domnului ca tu să primești informația asta.”
Mircea a plecat de la Iviru plângând neîncetat și ținând în brațe Icoana timp de câteva ore. Atunci ghidul cu care venise i-a spus: Ți-ai primit deja răspunsul, nu?”
Siguranța celui care simte că a ajuns în casa Tatălui
„M-am întors la țară la mine, mi-am luat Biblia, mi-am luat Icoana la care spuneam Îngerul, îngerașul meu când eram mic, si mi le-am adus aici: Biblia este pe masă, Icoana este dincolo”, mai povestește Mircea Vlad.
„Am început să merg într-un mod foarte organic la Biserică, fără să simt niciun fel de presiune, să merg cât de mult pot, în felul meu, să stau cât pot, să mă rog cum știu, să-mi caut duhovnic acolo unde știu, acolo unde pot.”
Nu mai caută nimic pe alte cărări, pentru că simte că a ajuns unde trebuie: „Trăiesc în adevărul ăsta, pe care-l simt acum și care va fi întotdeauna”, mărturisește el.
„În continuare am zile în care sunt trist, am zile în care mă pierd, am zile în care sunt furios, am zile în care am momente în care judec, momente în care gândesc prost.” Dar „e un altfel de jos, e altfel de simțire, e altfel de pace – e o siguranță” din momentul când i-a deschis ușa lui Hristos.
După prima lui călătorie revelatorie în Sfântul Munte, Mircea Vlad a trecut prin mai multe evenimente dificile în viața lui, care au culminat cu un divorț.
„Am cunoscut iadul pe pământ în această suferință de după divorț, care, însă, avea să culmineze cu recâștigarea relației cu Dumnezeu și cu alți oameni care să vină în viața mea”, spune tânărul.
Deși, ca instructor de yoga întors din Bali, începuse să se bucure de mult succes, Mircea Vlad a renunțat și la această practică, după ce și-a dat seama că nu poate pretinde că yoga este doar simplu exercițiu fizic.
Sursa: http://basilica.ro.
