Vreau ca sufletul tău să fie ca această floare din Rai

O bolnavă de cancer poveștește următoarea experiență din Rai:

Odată, pe când era tânără, se afla internată în spital, într-un oraș mare din Peloponez. Avea o formă gravă de cancer. Înainte e a muri, i s-a dat o pregustare a veșniciei și a marii iubiri a lui Dumnezeu pentru făptura sa.

        Acestea sunt cuvintele ei:

       În timp ce rudele și prietenii mei stăteau lângă mine, pe când mă aflam pe patul durerii și toți credeau că mă aflam în coma de dinaintea morții, sufletul meu se desfăta de „plimbarea” prin lumea minunată a lui Dumnezeu și auzeam cuvintele Sale pline de dragoste. Nu-L vedeam, dar Îl auzeam și priveam tot ce-mi arăta. Multe erau legate de mine și de mântuirea mea. Pentru acestea voi păstra tăcerea. Celelalte însă cred că ne privesc pe toți…

       La început Domnul mi-a spus: „Dumnezeul vostru este Unul singur: Eu, Ziditorul vostru, Care M-am jertfit ca să vă mântuiesc. Dumnezeii făcuți de oameni sunt mincinoși și nu există”. Și apoi mi-a spus: „Vreau ca sufletul tău să fie în lume  ca această floare (și într-adevăr, vedeam înaintea mea o floare preafrumoasă care nu era din lumea aceasta)”. În cele diin urmă, Domnul mi-a spus: „Eu, fiica mea, vreau ca toți oamenii să se mântuiască, dar nu vor ei…”.

       Și în timp ce-mi spunea acestea Domnul, vedeam înaintea mea o mulțime de oameni – printre care distingeam și chipurile unor cunoscuții de-ai mei – care trăiau departe de Dumnezeu și, din câte știam, nu arătau nicio dispoziție de pocăință.  

       Acestea le-a spus acel suflet binecuvântat, atunci când Dumnezeu a prelungit viața ei, cu siguranță pentru a se pregăti mai bine. După puțin a plecat în bucuria Cerului, pe care a gustat-o, cu darul lui Dumnezeu, încă din viața aceasta.