Stareți Duhovnicești

„Copilul meu, dacă vei lua aminte la ceea ce-ți scriu…”

  • 24/06/2017
„Copilul meu, dacă vei lua aminte la ceea ce-ți scriu…”

            Fiul meu, dacă vei lua aminte la cele pe care ți le scriu și te vei sili pe tine însuți, mult folos vei afla! Toate acestea ți se întâmplă deoarece nu te silești la rugăciune. Așadar, silește-te! Rostește continuu Rugăciunea. Să nu ți se oprească deloc gura. Astfel te vei obișnui cu ea înlăuntrul tău, după care o va prelua mintea. Nu da curaj gândurilor, deoarece te moleșești și te întinezi.

Continuare.....

Cuvinte (II)

  • 23/06/2017
Cuvinte (II)

12 Decembrie 1978           În chip nevăzut poate cineva să comunice cu proestoșii atunci când are ascultare, credință și dragoste față de ei. Vede unirea.             Așa cum eram adunată în sinea mea și mă rugam pentru voi, nu știu cum s-a făcut,  l-am văzut pe Starețul nostru viu. Atât de viu, de parcă ar fi voit să-mi vorbească. L-am văzut tânăr, ca în fotografia în care este diacon. S-a așezat pe scăunelul meu, cel verde, și simțeam acea fericire pe care am simțit-o în verandă, atunci când ne sfătuia. Atât de intens l-am văzut,...

Continuare.....

Către un monah care a intrat în arena de luptă

  • 19/06/2017
Către un monah care a intrat în arena de luptă

Bucură-te în Domnul, fiul meu iubit, pe care Harul lui Iisus l-a luminat și de lume l-a slobozit, care l-a aruncat în pustie și l-a așezat într-o chinovie cu o obște sfântă, iar acum slavoslovește și mulțumește din tot sufletul lui Dumnezeu! Harul dumnezeiesc, fiul meu, este ca momeala care intră în suflet și-l atrage, fără silă, pe om spre cele înalte. El cunoaște modul prin care să încânte peștii înțelegători și să-i scoată din marea acestei lumi. Și ce se întâmplă după aceasta?

Continuare.....

Cuvinte (I)

  • 18/06/2017
Cuvinte (I)

Când monahul nu are acrivie în viața sa, în ascultarea sa, în îndatoririle sale, nu are nici o pricopseală. De aceea, de multe ori vă spun, fiicelor, împliniți-vă îndatoririle voastre. Pentru că și eu am făcut multe lucruri fără discernământ și mi-am vătămat sănătatea, căci atunci râvna era mare și am făcut lucruri fără binecuvântare. Nu eram în Mănăstire și mâncam așa cum credeam. Mâncam mâncare uscată și nu spuneam duhovnicului nostru. Ceea ce auzeam din citiri, voiam să punem în lucrare, iar duhovnicul nostru nu avea nici o cunoștință despre aceasta....

Continuare.....

Cuviosul sfârșit

  • 07/06/2017
Cuviosul sfârșit

Când s-a apropiat sorocul celor șapte ani de la operația Stareței, aducându-și aminte de cuvântul Îngerului ei păzitor, a început să spună că s-a apropiat vremea plecării ei. Într-una din sinaxe ne-a spus că a văzut-o pe fericita Stareță Taxiarhia, care s-a apropiat de ea să o ia cu sine. La întrebarea noastră dacă aceea s-a apropiat de ea cu pași repezi sau înceți, Stareța a răspuns că „cu pași repezi”. La o altă sinaxă ne-a spus că a văzut un tânăr care a însoțit-o undeva. În timp ce mergeau au întâlnit o candelă, a cărei flacără tremura din pricină...

Continuare.....