Arhim. Dosoftei Dijmărescu de la Putna: Nu este ușor, ca adolescent, să Îl găsești pe Dumnezeu pe cont propriu

„Nu este ușor, ca adolescent, să Îl găsești pe Dumnezeu pe cont propriu. Idealul este ca cei din jur, în primul rând adulții, părinții, să fie modele de viață curată și onestă. Fără modele, tinerii vor alu­ne­ca ușor spre ispite”, spune Arhim. Dosoftei Dijmărescu de la Mănăstirea Putna într-un interviu acordat jurnalistului creștin Cristian Curte și publicat în revista Formula AS.

„Părerea mea este că atât părinții, cât și societatea, în ansamblul ei, poartă res­ponsabilitatea mediului în care trăiesc tinerii și în care ei fac alegeri.”

Arhim. Dosoftei Dijmărescu face o caracterizare a vârstei tinereții, cu plusuri și minusuri, și oferă câteva sfaturi pentru tineri și pentru părinții lor.

„Cred că vârsta aceasta, a tinereții, este o vârstă care, de la începutul lumii și până la sfâr­și­tul ei, va avea anumite trăsături neschimbate, in­di­fe­rent de vremuri. Între ele, la loc de frunte se află spe­ranța în bine, speranța că viața va fi fru­moa­să și plină de izbânde, în profesie, în iubire și în familie.”

„Dar, paralel cu visele lor de împliniri, tinerii se con­fruntă cu lipsa de experiență și vul­ne­rabi­litatea la riscuri. Degeaba visezi dacă nu știi cum să-ți împli­nești visele”, adaugă părintele arhimandrit.

„De la ideal și până la punerea lui în practică este un drum extraordinar de dificil, care se străbate cu mult efort și multă jert­fă, cu oameni care te pot sfătui și cu ajutorul lui Dumnezeu. Asta, dacă idealul este frumos. Da­că idealul este rău, atunci distanța până la punerea lui în practică se străbate repede…”

Să înlocuim dependențele cu bucuria mai mare a credinței

Monahul putnean a vorbit și despre cum pot fi ajutați tinerii să se ferească de flagelul drogurilor și al dependențelor de tot felul.

„Orice dependență, inclusiv aceasta de dro­guri, nu apare în primul rând ca o alegere, ci este con­­se­cin­ța unui eșec: «Nu am găsit ceva mai bun de făcut și atunci am ales lucrul acesta, care chiar dacă știu că nu este bun și mă poate distruge, îmi adu­ce un anume tip de bucurie, de plăcere».”

„Problema este să găsești o bucurie constructivă cu mult mai mare, mai puternică decât aceea oferită de drog. Credința. Dumnezeu este disponibil oricând și oferă în orice moment istoric și în orice socie­ta­te, șansa de a în­țe­lege care este adevărul existen­ței, pentru ce trăim, ce înseamnă dragostea cu adevărat, dragostea curată”, spune arhimandritul.

Pentru părinți: Lucrurile nevăzute au efect pe termen lung

Pe părinții de adolescenți, monahul îi îndeamnă „în primul rând să se străduiască continuu să rămână ei aproape de Hristos. Să fie purtătorii Lui spre copii. Altfel, cuvintele lor nu vor avea acoperire. În Pateric, spune, undeva, un părinte: «N-am spus nimănui să facă ceva ce eu însumi nu am făcut». Aceasta este valabil și pentru părinții trupești, și pentru părinții duhovnicești”.

„Al doilea lucru cred că este capacitatea de a-i iubi continuu și necondiționat pe copii, ceea ce înseamnă extrem de multă răbdare”, a adăugat părintele arhimandrit.

„Mi-a povestit, cândva, o mamă, o întâmplare pilduitoare, în sensul acesta. Cât fiica ei fusese adolescentă, avusese pro­bleme cu ea. La un moment dat, fata se încuia în camera ei și nu mai voia să iasă de acolo. Făcea asta în mod periodic, iar mama se du­cea la ușă și-i vorbea.”

„După ce fiica a crescut și au vor­bit ca de la un om matur la om matur, mama a în­trebat-o dacă mai ține minte ce îi zicea, atunci când se închi­dea în cameră. Și fiica i-a spus: «Mamă, nu mai știu ce-mi ziceai, dar era foarte bine că stăteai acolo la ușă și-mi vorbeai». Chiar dacă, în mod concret, starea ace­ea tulbure persista, în inte­rio­rul ei, acea fiică se hră­nea cu dragostea și cu răb­darea mamei sale.”

„Lucrurile nevăzute sunt cele care au efect pe ter­men lung. Dragostea continuă este cea care con­stru­iește pe termen lung în sufletul celălalt. Dar dra­gostea a­ceas­ta a părintelui să fie onestă, nepăti­ma­șă, nu o dra­goste dominatoare, inte­re­sată, ci o dra­gos­te smerită și responsabilă”, a mai spus arhimandritul.

„Unită cu lucrarea lui Dumnezeu, ea va aduce bine pe termen lung. Cred cu tărie că tot ceea ce facem într-un mo­ment anume al vieții noas­tre nu dispare după ce trece acel mo­ment. Binele pe ca­re îl facem și binele pe care îl primim au o putere din­colo de moarte, iar dragos­tea, fiind o lucrare de din­co­lo de această lume, nu poate fi mărginită de des­păr­țirea noastră de lume.”

Sursa: http://basilica.ro.