Cele 30 de trepte ale Scării Sfântului Ioan

Sfântul Ioan Scărarul este autorul lucrării „Scara dumnezeiescului urcuș”, carte ce descrie viața duhovnicească sub forma unei scări cu 30 de trepte care duce spre Dumnezeu. Una dintre cele mai cunoscute traduceri ale „Scării” în limba română este cea realizată de Părintele Dumitru Stăniloae care a inclus această lucrare în volumul al 9-lea al Filocaliei românești.

Biserica i-a închinat Sfântului Ioan Scărarul a patra Duminică din Postul Sfintelor Paști. Sfântul mai este cunoscut sub numele de Ioan Sinaitul, datorită faptului că a fost egumen la Mănăstirea Sinai. Însă, pentru erudiția și cultura sa, este numit și Ioan Scolasticul.

De ce 30 de trepte

Autorul „Scării”, descriind urcușul ca trecând prin treizeci de trepte, s-a gândit cu deosebire la cei treizeci de ani de viață ai Mântuitorului dinainte de începerea activității publice. De aceea  lucrarea este împărțită în 30 de „Cuvinte”.

Enumerăm în continuare cele 30 de trepte, pentru o înțelegere mai ușoară și clară.

Cele 30 de trepte

  1. Despre lepădarea de viața deșartă
  2. Despre despătimire
  3. Despre înstrăinătate
  4. Despre fericita și pururea pomenită ascultare
  5. Despre pocăința cea facută cu grijă și deplin arătată, în care se vorbește despre viața sfinților osândiți și despre închisoare
  6. Despre pomenirea morții
  7. Despre plânsul de bucurie făcător
  8. Despre nemâniere și blândețe
  9. Despre ținerea de minte a răului
  10. Despre clevetire
  11. Despre multa vorbire și despre tăcere
  12. Despre minciună
  13. Despre lenea sufletească
  14. Despre pântecele atotlăudat și tiran
  15. Despre curăția și neprihănirea nestricăcioasă, agonisită de cei stricăcioși prin osteneli și sudori
  16. Despre iubirea de arginți și despre neagonisire
  17. Despre nesimțire, adică despre moartea sufletului înainte de moartea trupului
  18. Despre somn și despre rugăciune și despre cântarea în obște
  19. Despre privegherea trupească și cum trebuie făcută aceasta
  20. Despre frica lașă sau nebărbătească
  21. Despre slava deșartă cea cu multe chipuri
  22. Despre mândria cea fără de minte
  23. Despre gândurile negrăite ale hulei
  24. Despre blândețea, simplitatea și nerăutatea agonisite prin sârguința înțeleaptă, și nu naturale și despre viclenie
  25. Despre preaînalta smerită cugetare, pierzătoarea patimilor, ce se naște în simțirea nevăzută
  26. Despre deosebirea gândurilor, patimilor și virtuților
  27. Despre sfințita liniștire a trupului și a sufletului
  28. Despre fericita rugăciune, sfințita maică a tuturor virtuților și despre înfățișarea văzută și gândită în vremea rugăciunii
  29. Despre liberarea de patimi (apathia), despre desăvârșire și despre învierea sufletului
  30. Despre legătura celor trei virtuți, adică credința, nădejdea și dragostea.

Despre citirea „Scării”

Ca orice alt text ascetic sau duhovnicesc, și „Scara” trebuie citită cu grijă. Dat fiind că publicul pentru care a fost scris era unul de monahi, limbajul este foarte puternic, foarte dur atunci când compară viața în lume cu viața închinată lui Dumnezeu.

Acesta este unul dintre motivele pentru care această lucrare ar trebui citită sub îndrumarea unui părinte duhovnicesc. „Scara” ar trebui citită cu mare atenție și concentrare pentru a încerca urmarea pe cât posibil a vieții monahilor.

Troparul Sfântului Ioan Scărarul (30 martie)

Glasul 8

„Cu curgerile lacrimilor tale ai lucrat pustiul cel neroditor şi cu suspinurile cele dintru adânc ai făcut ostenelile tale însutit roditoare; şi te-ai făcut luminător lumii, strălucind cu minunile, Ioan, părintele nostru. Roagă-te lui Hristos Dumnezeu ca să mântuiască sufletele noastre”.


Informații preluate din „ Filocalia IX”, traducere de Pr. Dumitru Stăniloae, Institutul Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 2013.

Sursa: http://basilica.ro

Previous Post

Fermierul care cultiva porumb

Next Post

Înşelare şi nebunie

Related Posts
Total
0
Share