– Părinte, atunci când mi se spune: „Dorinţa asta este în subconştient şi nu o pricepi”, cum o pot pricepe?
– Dacă iei aminte, vei vedea cum că nu te simţi bine, deşi spui că nu ai nimic. De aceea este trebuinţă de consultaţii. Atunci când cineva nu se simte bine, are o cădere trupească etc., i se fac analize microbiologice, tomografie axială, ca să afle de unde provine ceea ce simte. Dacă vezi că nu ai pace, ci mâhnire, să ştii că înăuntrul tău există ceva în neorânduială şi trebuie aflat despre ce este vorba ca să te îndrepţi. Să presupunem că faci o greşeală; te mâhneşti, dar nu o mărturiseşti. După aceea ţi se întâmplă un fapt dătător de bucurie şi simţi bucurie. Bucuria aceasta acoperă mâhnirea pentru greşeala ta şi încet-încet o uiţi, nu o mai vezi deoarece a fost acoperită de bucurie.
Bucuriile acoperă greşeala, o duc mai jos, mai în adânc, dar ea lucrează lăuntric. Astfel omul începe să se împietrească, deoarece îşi acoperă conştiinţa sa şi inima sa prinde încet-încet o murdărie vâscoasă. Apoi aghiuţă pe toate i le justifică: „Asta nu-i nimic. Cealaltă este firească”, dar nu are odihnă, deoarece în adâncul sufletului său lucrează mâhnirea. Simte o nelinişte şi nu are pace lăuntrică. Trăieşte într-un stres continuu. Este chinuit. Nu află ce este de vină, pentru că greşelile lui sunt acoperite. Nu-şi dă seama că suferă deoarece a păcătuit.
– Părinte, un astfel de om poate fi ajutat dacă îi spui care este pricina chinuirii lui?
– Este trebuinţă de atenţie, pentru că atunci când îi pui lucrurile la locul lor, i se deşteaptă conştiinţa şi începe mustrarea. Şi dacă nu se smereşte, poate ajunge la deznădejde, deoarece nu suferă adevărul. Dacă se va smeri, va putea fi ajutat.
– Părinte, există oameni care se nasc cu conştiinţa nesimţitoare?
– Nu, nu există oameni care să se fi născut cu conştiinţa nesimţitoare. Dumnezeu nu a făcut o astfel de conştiinţă. Însă atunci când cineva îşi acoperă greşelile sale, conştiinţa lui încet-încet prinde piatră şi nu-l mai mustră.
– Şi atunci devine autonom, îşi face propriile lui legi.
– Da, este înfricoşător.
– Şi aceasta este înşelare?
– Ei, sigur că este înşelare.
Extras din Nevoință duhovnicească – Cuviosul Paisie Aghioritul, Editura Evanghelismos.
