Iată clipa în care omul poate să stea înaintea lui Dumnezeu și să se gândească la sine, pentru că cel mai adesea ne uităm la alții, evaluându-i, judecându-i sau îndreptățindu-i. Ne grăbim, gândul nostru aleargă înainte: trebuie să reușim și să facem atât de multe, încât nu avem suficient timp pentru toate…, iar aici este o clipă din veșnicie, aici timpul se oprește: iată, fiule, Hristos stă nevăzut înaintea ta. Acum mergi în veșnicie. Dar cu ce? Ce este înlăuntrul tău?
