De ce să pierzi vremea cu rugăciunea?

Un pescar ducea cu barca pe cineva. Pasage­rul îl tot zorea:

– Mai repede, că întârzii la muncă!

La un moment dat, a văzut că pe o vâslă scria „roagă-te”, iar pe cealaltă, „trudește”.

– De ce ai scris așa? – a întrebat.

– Spre aducere-aminte – a răspuns pescarul. Ca să nu uit că trebuie și să trudesc, și să mă rog.

– Bun, de muncit, bineînțeles, toată lumea tre­buie să trudească, dar să te rogi – și aici omul nostru a dat din mână a lehamite – nu e obligato­riu. Nimeni n-are nevoie de asta. De ce să pierzi vremea cu rugăciunea?

– Nimeni n-are nevoie, zici? – întrebă pescarul și scoase din apă vâsla pe care scria „roagă-te”, începând să tragă la o singură vâslă. Barca a în­ceput să se învârtă pe loc.

– Vezi cum e truda fără rugăciune: ne învâr­tim pe loc și nu mai mergem deloc înainte.

Extrasă din De ce nu sunt înger. Povești de trecut timpul cu folos – traducere din limba rusă de Adrian Tănăsescu-Vlas, Editura Sophia.

Total
560
Shares
Previous Post

Viețile Sfinților – septembrie, ziua 11

Next Post

Interviu cu Părintele Epifanie (Cheful Sfântului Munte Athos)

Related Posts