Despre Sfântul Nicolae și simțul civic

Preot Visarion Alexa

Care credeți că sunt faptele bune? Ce înseamnă să fii bun?

Ne spune Sfântul Nicolae. Înseamnă să te implici constant, continuu în viața unor oameni care trăiesc la limita subzistenței. Nu putem trăi lipsiți de simț civic. Toți ne plângem de mizerie (în bloc, în cartier, în oraș), dar nu am ridica de jos o hârtie aruncată, nu am pune mâna pe mătură să măturăm scara sau pe lopată să dăm zăpada la o parte, ci mereu căutăm și găsim alți vinovați, mereu așteptăm să facă alții.

Nu mai avem simț civic deloc, asta e sigur! Sunt atâția bătrâni în blocurile acestea de patru etaje, fără lift, sechestrați în case pentru că, pe o vreme ca aceasta, le-ar lua 3 zile să meargă la magazin. Oare ne pasă de ei? Oare le batem la ușă să-i întrebăm ce nevoi au? Am uitat să trăim frățește, am uitat să trăim în comunitate, asta e problema.

Sfântul Nicolae ne scoate din zona de confort și din creștinismul închipuit. El nu este moșul care ne pune în cizme daruri. Este frumos să facem asta, să arătăm copiilor noștri această bucurie, însă dacă ne oprim doar la atât, este penibil din punct de vedere creștin.

Vă rog tare mult, faceți o schimbare de atitudine în acest sens, începând de acum: “Doamne, ajută-mă să nu mai fiu adeptul filantropiei folosită ca pansament psihic, ci ajută-mă să-mi asum un om sărman!” Dacă nu știți cum, unde, dacă nu cunoașteți oameni săraci, întrebați și veți afla. Credeți că dacă fiecare dintre noi ne-am implica, într-adevăr, în lucrurile acestea, am mai avea atâția săraci în jur, în țară, atâția asistați social?!

Haideți să luăm aminte la cuvintele Liturghiei:” Ale Tale, dintru ale Tale, Ție îți aducem de toate și pentru toate!”

Suntem netrebnicii administratori ai unor bunuri pe care ni le dă Domnul pe care le moștenim temporar și care rămân aici după moartea noastră. Lăsăm copiilor noștri niște iluzii, de fapt, crezând că le-am lăsat bogății.

Dacă încercăm să spargem lunar acest egoism în care ne-am obișnuit să trăim- numai să ni se dea, iar noi să nu dăm nimic- dacă încercăm să ne mărim inima puțin, de abia atunci încep faptele bune să lucreze.

Dacă însă “uităm” să facem bine, acolo se arată lăcomia, superficialitatea și egoismul omului. Este absurd să uiți de o misiune pe care Dumnezeu a pus-o ca înălțime a tuturor virtuților. De Crăciun, vom primi marele Dar: Hristos ni se va dărui nouă!

Nu cred într-un creștinism fără fapte bune, fără implicare, ci doar cu plâns lamentabil, acatiste date și lumânări aprinse. Absurd!

Marea vindecare vine atunci când începi să faci fapte bune. El ne spune că toată mila pe care o vom arăta săracilor, Lui I-o vom arăta. Săracul din istoria umanității să știți că întotdeauna a fost Hristos, pentru a le da oamenilor prilejul de a se mântui, de a ieși din egoismul lor.

Minune mare este că, atunci când începi să fii implicat cu fapte bune în viața altora, inima ta se va umple de bucurie adevărată. Mai fericit este omul care dăruiește, decât cel care primește!

Milostenia este singurul mod de a mai sta și cu picioarele pe pământ, singurul mod prin care ne mai putem îndrepta spre celălalt, căci altfel ne-am strica de tot la minte și la suflet.

Ce spune Hristos? “Când faci masă, cheamă la masa ta pe săraci, pe ciungi, pe șchiopi, pe orbi. Nu cumva să chemi rudele tale și prietenii cei bogați, pentru că, la rândul lor, te vor chema.”

Ia gândiți-vă, de exemplu, cum facem noi, când facem o masă. Cum facem parastas? Cum facem pachetele pentru pomană? În familie! E ca un schimb între noi.

Nu cumva trăim un creștinism închipuit, într-o bulă închipuită?

Aș vrea să înțelegem că degeaba venim la Biserică, doar să ne plângem duhovnicului, repetând obsesiv “nu mai pot!” Știți de ce nu mai putem? De EGOISM! Nu mai suntem capabili să ne dăruim, să ne îndreptăm și să iubim, nici măcar un singur om.

Să facem pentru un sărman, din fiecare salariu, o noapte de ajun de Sfântul Nicolae. Să ieșim din creștinismul psihologic, să ne rugăm ca Domnul să ne dea bunătatea Sfântului, să devenim creștini prin fapte, nu doar prin vorbe și prin pansamente psihice ascunse sub un dar doar de Moș Nicolae sau de Crăciun…

Previous Post

Rugăciune către Sfânta Muceniță Filofteia pentru copii sărmani și cei plecați prematur din această viață

Next Post

Formalismul ca formă de gârbovire sufletească

Related Posts
Total
0
Share