De se va ridica în mijlocul tău prooroc[1]
Domnul a spus că dacă un (fals) prooroc (adică un şarlatan) face semne şi minuni, să nu ascultăm de el (ca nişte copii). Să nu fim purtați ca o frunză în vânt. Să nu credem în alți dumnezei. Stați neclintiți în Domnul (cf. Deut. 13, 1-3). Domnul Dumnezeul vostru vă ispiteşte prin aceasta, ca să afle de iubiți pe Domnul Dumnezeul vostru din toată inima voastră şi din tot sufletul vostru (Deut. 13, 3). Așadar, este cu putință ca mediumii sau alții asemenea să poată, cu îngăduința lui Dumnezeu şi cu puterea celui rău, săvârşi „minuni”. Iată câteva dintre ele:
„Comunicarea” cu morții
Există unii oameni cărora li se frânge atât de mult inima pentru pierderea persoanei iubite încât merg la un medium (adicăla diavolul) pentru a auzi glasul celui răposat, pentru a vorbi cu el şi a găsi un fel de uşurare. Oare chiar aud glasul celui mort? Victor H. Ernest, un fost medium din care am citat mai sus, a răspuns fără menajamente: vocea pe care ei o aud nu este cea a persoanei iubite, ci a diavolului. Iar sărmanii nefericiți rămân cu iluzia că se află în contact cu sufletul persoanei decedate!
Telepatia
Există două feluri de telepatie:
a) Citirea gândurilor altora
După Victor H. Ernest, aceasta se întâmplă atunci când inteligența unei persoane se află mână în mână cu spiritul rău sau când întreaga persoană se află sub stăpânirea spiritului rău. Doreen Irvine, o fostă prostituată şi stripteuză, care a fost încoronată ca regină a vrăjitoarelor din Europa, nu avea nici o dificultate, ca o satanistă ce era, în a citi gândurile altor oameni.
b) Vederea a ceva ce se întâmplă departe, într-un vis sau într-o transă
Doi oameni aflați la o şedință organizată de Ernest puteau citi principalele titluri din ziarele de dimineață, în vreme ce acestea încă se mai tipăreau, deci cu câteva ore înainte de a fi aduse la vânzare. Unii, aflați la un nivel mai „avansat”, pot vedea în casele voastre de parcă ar fi cu o cameră de luat vederi, putând găsi obiecte ascunse etc.
„Minuni” cu foc
Cu câțiva ani în urmă, în Kalamata, un ocultist a făcut în fața publicului următoarea „minune”: şi-a tras linii pe mână cu o țigară aprinsă fără a simți vreo durere. Ceva asemănător se întâmplă şi în satul Ayia Eleni din Nordul Greciei, de sărbătoarea SfinȚilor Constantin şi Elena. Un grup de oameni, ținând în mâini icoane ale sfinților, dansează în picioarele goale pe cărbuni aprinşi fără a se arde deloc.
Victor H. Ernest zice că nu este vorba de o iluzie. El afirmă că cei care calcă pe foc, chiar păşesc pe cărbuni aprinşi, câteodată chiar pe lava topită. De fapt călcatul pe foc, continua el, este o predare totală a acestor practicanți puterilor întunericului.
„Baloane de săpun”
Cu ceva vreme în urmă, pe strada principală din oraşul Patras, Grecia, un magician, ajutat de spiritele rele, făcea scamatorii. Prin diferite invocații, erau ridicate în aer scaune şi mese de parcă erau din hârtie. Mulțimi mari de oameni se adunau să vadă acest spectacol diavolesc. Dar, prin Pronia lui Dumnezeu, un anume preot din oraş, părintele A. K., a trecut pe acolo şi a făcut semnul crucii asupra acestor mese şi scaune zburătoare. Acestea au căzut la pământ, rămânând acolo neclintite, în ciuda eforturilor repetate ale ocultistului de a le mişca. Puterea crucii o făcuse neputincioasă pe cea a spiritelor rele.
Concluzie
Indiferent de cât de impresionante sunt „minunile” săvârşite de agenții Satanei (mediumi, magicieni etc.), aceştia nu sunt în stare să se împotrivească puterii şi prezenței crucii. Se risipesc. Dispar ca nişte baloane de săpun. Şi chiar aşa şi sunt…
[1] Deut. 13, 1: …sau văzător de vise şi va face înaintea ta semn şi minune [n. tr.].
