Nu cumva am pierdut Raiul?

De multe ori, când era încă mic, mătușa lui, Alexandra, îl lua împreună cu ea acolo unde lucra și îl punea să șadă liniștit pe un scaun.

– Eteocli, îi spunea, nu te mișca de acolo, ca să te iubească Hristos.

Acela stătea pentru puțin liniștit, dar apoi simțea nevoia să se miște.

– Trebuie să stai liniștit, îi spunea iarăși mătușa, ca să te ia Hristos în Rai.

– Acum, când m-am mișcat puțin, nu cumva am pierdut Raiul? întrebă neliniștit cel mic.

– Încă puțin și te primejduiești să-l pierzi, răspunse aceea. Fii foarte atent!

Astfel, încet-încet, Eteocli s-a obișnuit cu dragostea de Rai.

Extras din cartea Crâmpeie de viață Arhim. Epifanie Teodoropulos, Editura Evanghelismos.

Previous Post

„Să ne rugăm pentru pacea lumii”

Next Post

Mântuirea noastră e posibilă doar în comuniune cu aproapele

Related Posts
Total
0
Share