Ziua de 14 octombrie este un slăvit prilej de sărbătoare pentru mulți dintre cei pe care-i cunoaștem și care ne sunt aproape. Peste 50.000 de români îşi aniversează onomastica de sărbătoarea Cuvioasei Maicii noastre Parascheva de la Iaşi, De aceea, am considerat că este potrivit ca, înaintea acestui mare praznic, să aducem în atenția dumneavoastră câteva considerații de ordin istoric și etimologic, legate de originea și semnificația numelui „Parascheva”, alături de derivatele sale.
Din punct de vedere etimologic, numele de „Parascheva” a intrat în onomastica creștină pe filieră grecească, provenind de la termenul grecesc „paraskevi”, care înseamnă „vineri”, cu semnificația de „pregătire”, ziua de vineri desemnând momentul temporal dinaintea Sabatului, în care aveau loc pregătirile pentru sărbătoare. Corespondentul slav al cuvântului este „petka”, cu semnificația de „a cincea zi a săptămânii” (adică, tot vineri). Conform tradiției, supranumele de „Sfânta Vineri” pe care l-a primit de-a lungul timpului nu doar Cuvioasa Parascheva, ci este interpretat fie ca provenind de la ziua în care s-ar fi născut Cuvioasa, fie ca o amintire duhovnicească a faptului că, în fiecare zi de vineri, în ziua răstignirii Mântuitorului nostru Iisus Hristos, Cuvioasa Parascheva ținea post negru, împletindu-l cu rugăciunea și cu faptele de milostenie.
În chip deosebit, ea este cinstită în Moldova, întrucât în acest an s-au împlinit 380 de ani de când Moaștele ei se găsesc la Iași, fiind izvor de binecuvântare și însănătoșire duhovnicească și trupească pentru toți cei care o cheamă în rugăciune să fie mijlocitoare către Preamilostivul Dumnezeu. Însă, nu doar moldovenii o cinstesc. Primele atestări ale derivatelor onomastice precum Paraschia sau Paraschița le întâlnim în secolul al XVI-lea în Moldova, dar și în Muntenia, Maramureș și Ardeal unde, sub influență slavă, au început să circule nume precum Parascovea, Parasuca sau Parasca. Începând cu secolul al XVI-lea au început să circule și formele masculine ale numelui, mai ales în Muntenia, Moldova, Dobrogea și în Ardeal: Para, Schivu sau Chivu.
Demnă de menționat este și opinia potrivit căreia există o legătură între numele provenite din termenul grecesc „paraskevi”, din termenul slav „petka” și din cel românesc, derivate ale numeralului „cinci”. Astfel, nume precum Cincă sau Cinciș, ca și termenul cu care au fost denumiți aromânii, adică „cincari” (pronunțat „țințari”) sunt toate derivate de la cea de-a cincea zi a săptămânii. Mergând pe acest fir și ținând cont de faptul că mulți dintre aromânii din sudul Dunării erau păstori semi-nomazi și dețineau mari turme de oi, putem presupune că ei s-au atașat de cultul Cuvioasei Parascheva, care a viețuit tot din această zonă (Epivata, în partea europeană a Turciei) și că datorită acestei legături li s-a atribuit ulterior și numele specific. Poate că nu este o întâmplare nici faptul că tot un aromân, binecredinciosul domn Vasile Lupu al Moldovei, după ce a plătit toate datoriile Patriarhiei din Constantinopol, s-a învrednicit să aducă la Iași Moaștele Cuvioasei Parascheva „pentru sfințirea și binecuvântarea acelui loc al Bogdaniei (Țara Moldovei)”.
De-a lungul timpului, în zonele rurale din cuprinsul țării noastre au existat numeroase derivate ale numelui, dintre care amintim: Paraschia, Paraschivița, Pachița, Părăscuța, Parastița, Părăsuca, Parasca, Chiva, Chivuța, Vuța, Paraschiv, Parascu, Chivu. Astăzi, potrivit Ministerului Administraţiei şi Internelor, peste 50.000 de români îşi aniversează onomastica de Sărbătoarea Cuvioasei Parascheva. Mai exact, potrivit statisticilor Direcţiei pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date din cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor, majoritatea femeilor care îşi sărbătoresc onomastica de Cuvioasa Parascheva, respectiv 47.274, poartă numele de Paraschiva, alte 664 poartă numele de Parascheva, 607pe cel de Chiva, iar 585 poartă numele de Chivuţa. Dintre bărbaţii care îşi sărbătoresc onomastica la această dată, 3.733 poartă numele de Paraschiv, alţi 289 – Chivu şi alți 8 – Paraschev. Toți aceștia își serbează ziua onomastică în data de 14 octombrie, zi care încheie pelerinajul amplu la care participă anual sute de mii de pelerini din România și din întreaga lume ortodoxă.
Sursa: http://blog.bizanticons.ro
Puteți citi:
Cuvioasa Parascheva de la Iași
Acatistul Cuvioasei Parascheva de la Iași
O minune a Cuvioasei Parascheva – mi-a dat buletinul ei
Cântare de laudă la Sfânta Preacuvioasă Parascheva
Mustafa, musulman din Istanbul și pelerin la Iași: ”O iubesc pe Sfânta Parascheva foarte mult”
