Pilula „mindfulness”

Mindfulness (meditația în prezență conștientă) și-a pierdut rădăcinile budiste, și este posibil să nu vă facă bine

Mindfulness ca ajutor psihologic este foarte la modă. Raportări recente ale ultimelor descoperiri sugerează că terapia cognitivă bazată pe mindfulness este la fel de eficace ca și antidepresivele folosite pentru prevenirea recidivei depresiei recurente.

În timp ce autorii lucrării respective au interpretat rezultatele într-o lumină mai puțin pozitivă, afirmând că (contrar ipotezei lor) mindfulness nu este mai eficace ca medicația, mulți transmit prin intermediul mass-mediei că mindfulness ar fi superioară acesteia.

Mindfulness este o tehnică de meditație provenită din budism, prin intermediul căreia individul încearcă să-și observe gândurile, trăirile și senzațiile prezente, fără a le trece prin filtrul judecății (fără a le analiza). Scopul este acela de a crea o stare de “pură conștientizare”. Ceea ce era cândva un instrument de explorare spirituală a fost transformat într-un panaceu al epocii moderne – un tratament – al tuturor problemelor umane obișnuite, de la stres, anxietate, la depresie. Dacă luăm zilnic această “pilulă naturală”, devenim deschiși în fața numeroaselor beneficii, fără efecte negative, spre deosebire de pastilele sintetice, cum ar fi antidepresivele, de ale căror potențiale efecte secundare negative suntem conștienți toții.

Nu știm cum funcționează

Mindfulness ne-a fost pusă la dispoziție iar noi o cumpărăm ca atare. La urma urmei, mii de studii sugerează că aceasta produce diferite tipuri de efecte psiho-biologice măsurabile. Cu toate acestea, în ciuda a ceea ce se răspândește în mod obișnuit, ideea că știința a dovedit fără echivoc modul în care meditația ne poate schimba este un mit. Examinând literatura ultimilor 45 de ani privind știința meditației, realizăm cu uimire că nu suntem mai aproape în a descoperi cum funcționează meditația, sau cine beneficiază cel mai mult sau cel mai puțin de pe urma acesteia.

Puținele meta-analize disponibile prezintă dovezi reduse cum că meditația ne-ar fi benefică în diferite feluri, cum ar fi reducerea anxietății și creșterea emoțiilor pozitive. Cu toate acestea, este mai puțin clar cât de puternice și de lungă durată sunt aceste schimbări – funcționează mai bine decât relaxarea fizică, de exemplu? Sau decât un placebo? Dovezile în acest sens sunt contradictorii și neconcludente.

Terapia cognitivă bazată pe mindfulness este o terapie de grup care durează opt săptămâni, și combină educația cognitivă cu tehnici de mindfulness. Această terapie a fost concepută special ca tratament pentru ajutorarea persoanelor cu depresie recurentă de a preveni recidivele. Pe lângă sesiunile săptămânale de grup, participanții sunt încurajați să practice zilnic la domiciliu meditație mindfulness (în prezență conștientă), pe tot parcursul cursului terapiei. Acest tip de terapie are o popularitate tot mai mare, fiind solicitată recent pentru a fi larg aplicată în sistemul național de sănătate.

Cu toate acestea, încă nu putem fi siguri care este ingredientul activ al acestui tip de terapie. Este meditația însăși care provoacă efectele pozitive, sau are de-a face mai mult cu învățarea de a face un pas înapoi și de a deveni conștienți de gândurile și sentimentele noastre în cadrul unui grup de susținere? Și de ce funcționează numai în cazul unora?

Efectele secundare

Mindfulness este prezentată ca tehnică ce are o mulțime de efecte pozitive – și numai efecte pozitive. Este ușor de înțeles de ce este atât de răspândit acest mit. La urma urmei, stând în tăcere, focalizându-te pe respirație sau conștientizarea fluxului de gânduri și sentimente pare o activitate destul de inofensivă, cu un potențial foarte mic de a se petrece ceva rău.

Considerând însă că mulți dintre noi stăm rareori singuri doar cu gândurile noastre, nu este greu să înțelegem că în unele cazuri ar putea aduce la suprafață gânduri și emoții dificile – cărora suntem sau nu pregătiți să le facem față. Cu toate acestea, cercetătorii acestui tip de meditație, mass-media sau cursurile de formare menționate, menționează rareori potențialul tulburărilor emoționale și psihologice.

Ajungem astfel într-un punct important. Meditația budistă nu a fost concepută să ne facă mai fericiți, ci să ne schimbe radical sentimentul de sine și felul în care percepem lumea. Având în vedere acest lucru, nu este surprinzător faptul că unii vor experimenta efecte negative cum ar fi disocierea, anxietatea și depresia. Cu toate acestea, așa cum este menționat cu litere mici în instrucțiunile de utilizare ale medicamentelor, în cazul unor persoane, aceste „efecte secundare” nu sunt ceea ce creatorii acestei pilule vor să promoveze.

În cazul unora, penicilina le poate salva viața; în cazul altora, aceasta poate provoca o reacție dăunătoare. Faptul că prietenul sau familia ta reacționează la o pastilă într-un anumit fel, nu înseamnă că și tu vei răspunde în același fel. Același lucru este valabil și în cazul mindfulness: pentru unii, poate fi foarte eficientă sau poate să nu funcționeze deloc, iar pentru alții poate avea efecte dăunătoare.

Mindfulness a fost separată de rădăcinile sale, dezbrăcată de conotațiile sale etice și spirituale și ne-a fost vândută ca instrument terapeutic. Deși acest lucru nu poate nega puterea sa ca tehnică pentru schimbarea stării noastre de conștiință, având implicații la nivelul sănătății mentale, limitează fără îndoială „naturalețea” ei, precum și potențialul său – așa cum fusese el intenționat inițial.

Mulți budiști sunt critici față de folosirea mindfulness în scopuri foarte diferite de schimbarea radicală a percepției urmărite de ei – dobândirea „goliciunii” și eliberarea de toate atașamentele. În schimb, așa cum susținea recent Giles Coren, această tehnică a fost transformată într-o McMindfulness, care întărește doar pornirile egoiste ale individului.

Ideea că fiecare dintre noi este unic constituie piatra de temelie a terapiei individuale. Dar, prin abordările bazate pe mindfulness, rămâne foarte puțin spațiu pentru individualitatea cuiva, în parte pentru că este o practică de grup, dar și pentru faptul că nu a existat nicio tentativă serioasă de a descoperi de ce există reacții diferite la această tehnică de meditație.

Deci, dacă o aplici – ca și în cazul luării oricărui alt fel de pilulă – ia aminte. Nu o aplica orbește!

Sursa: theconversation.com

NOTĂ: ARTICOLUL A FOST SCRIS DE ETERODOCȘI, DAR CHIAR ȘI EI AU ATRAS ATENȚIA ASUPRA ACESTEI PRACTICI… AȘADAR, SĂ IA AMINTE TOȚI CEI CARE ÎNGHIT ACEASTĂ „PILULĂ” MINDFULNESS!…