Psaltire: Catisma a doua

PSALMUL 9
Întru sfârșit, pentru cele ascunse ale fiului; un psalm al lui David
  1. Mărturisi-mă-voi Ție, Doamne, cu toată inima mea, povesti-voi toate minunile Tale.
  2. Desfăta-mă-voi și mă voi veseli întru Tine; cânta-voi Numele Tău, Preaînalte.
  3. Când se vor întoarce vrăjmașii mei înapoi, slăbi-vor și vor pieri de la fața Ta.
  4. Că ai făcut judecata mea și îndreptarea mea; șezut-ai pe tron, Cel ce judeci dreptatea.
  5. Certat-ai neamurile și a pierit necredinciosul; Numele lui l-ai șters în veac și în veacul veacului.
  6. Vrăjmașului i-au lipsit săbiile întru sfârșit, și cetăți ai surpat.
  7. Pierit-a pomenirea lui cu sunet, iar Domnul rămâne în veac.
  8. Gătit-a pentru judecată tronul Său, și El va judeca lumea întru dreptate; judeca-va popoarele cu nepărtinire.
  9. Și s-a făcut Domnul scăpare săracului, ajutor în vremuri potrivite, în necazuri.
  10. Să nădăjduiască în Tine cei ce cunosc Numele Tău, că n-ai părăsit pe cei ce Te caută pe Tine, Doamne!
  11. Cântați Domnului, Celui ce locuiește în Sion, vestiți întru neamuri lucrările Lui.
  12. Că Cel care răzbună sângele lor și-a adus aminte, n-a uitat strigarea săracilor.
  13. Miluiește-mă, Doamne, vezi umilirea mea de către vrăjmașii mei, Cel ce mă înalți din porțile morții,
  14. Ca să vestesc toate laudele Tale, în porțile fiicei Sionului; veseli-ne-vom de mântuirea Ta.
  15. Afundatu-s-au neamurile întru stricăciunea pe care au făcut-o; în cursa aceasta, pe care au ascuns-o, s-a prins piciorul lor.
  16. Cunoscut Se face Domnul judecăți făcând; întru lucrările mâinilor lui s-a prins păcătosul.
  17. Să fie întorși păcătoșii în iad, toate neamurile care uită pe Dumnezeu.
  18. Că nu până în sfârșit va fi uitat sărmanul, răbdarea săracilor nu va pieri până în sfârșit.
  19. Scoală-Te, Doamne, să nu se întărească omul; să fie judecate neamurile înaintea Ta.
  20. Pune, Doamne, legiuitor peste ele, ca să cunoască neamurile că oameni sunt.
  21. Pentru ce, Doamne, stai departe? Treci cu vederea în vremuri bune și în vremuri de necaz?
  22. Când se mândrește necredinciosul, se aprinde sărmanul; se prind în sfaturile pe care le gândesc.
  23. Că se laudă păcătosul cu poftele sufletului său, iar cel ce face strâmbătate se binecuvintează.
  24. Întărâtat-a cel păcătos pe Domnul, zicând: După mulțimea mâniei Lui nu va cerceta.
  25. Nu este Dumnezeu înaintea lui; spurcate sunt căile lui în toată vremea.
  26. Leapădă judecățile Tale de la fața lui, peste toți vrăjmașii săi va stăpâni.
  27. Că a zis întru inima sa: „Nu mă voi clătina, din neam în neam, rău nu-mi va fi”.
  28. A cărui gură este plină de blestem, de răutate și de vicleșug; sub limba lui osteneală și durere.
  29. Stă la pândă cu cei bogați întru ascunzișuri ca să ucidă pe cel nevinovat.
  30. Ochii lui spre cel sărac privesc; pândește întru ascuns, ca leul din bârlogul său,
  31. Pândește ca să răpească pe sărman; să răpească pe sărman ca să-l tragă la el.
  32. În lațul său îl va smeri pe el; dar se va pleca și va cădea, când va stăpâni pe cei săraci.
  33. Că a zis întru inima sa: „Uitat-a Dumnezeu, întors-a fața Sa, ca să nu vadă până în sfârșit”.
  34. Scoală-Te, Doamne, Dumnezeul meu, înalță-se mâna Ta, nu uita pe săracii Tăi până în sfârșit
  35. Pentru ce a întărâtat necredinciosul pe Dumnezeu? Că a zis în inima sa: „Domnul nu va cerceta”.
  36. Vezi, că Tu la durere și la mânie privești, ca să-l dai pe el în mâinile Tale.
  37. Că Ție Ți-a fost lăsat sărmanul, orfanului Tu i-ai fost ajutor. Zdrobește brațul celui păcătos și viclean; căuta-se-va păcatul lui și nu se va afla.
  38. Domnul este Împărat în veac și în veacul veacului. Pieriți păgânilor din pământul Lui.
  39. Dorința săracilor ai auzit-o, Doamne; la râvna inimii lor a luat aminte urechea Ta,
  40. Ca să faci dreptate orfanului și smeritului, ca să nu se mai mândrească omul pe pământ.
Slavă…

PSALMUL 10
Întru sfârșit, un psalm al lui David
  1. În Domnul am nădăjduit; cum veți zice sufletului meu: «Mută-te în munți ca o pasăre»?
  2. Că iată păcătoșii au încordat arcul, gătit-au săgeți în tolbă, ca să săgeteze în întuneric pe cei drepți la inimă.
  3. Că cele ce Tu ai săvârșit, ei le-au surpat; dar Dreptul ce a făcut?
  4. Domnul este în locașul cel sfânt al Său; Domnul în Cer are tronul Său.
  5. Ochii Lui spre cel sărac privesc, genele Lui cercetează pe fiii oamenilor.
  6. Domnul cercetează pe cel drept și pe cel necredincios, iar cel ce iubește nedreptatea își urăște sufletul său.
  7. Ploua-va peste păcătoși lațuri, foc și pucioasă; și suflare de vifor este partea paharului lor.
  8. Că drept este Domnul și cele drepte a iubit, îndreptări a văzut Fața Lui.

PSALMUL 11
Întru sfârșit, pentru instrumente cu opt coarde; un psalm al lui David

  1. Mântuiește-mă, Doamne, că a lipsit cel cuvios, că s-au împuținat adevărurile de la fiii oamenilor.
  2. Deșertăciuni a grăit fiecare către aproapele său; buze viclene în inimă, și în inimă au grăit rele.
  3. Pierde-va Domnul toate buzele cele viclene și limba cea plină de semeție.
  4. Pe cei ce au zis: „Cu limba noastră ne vom mări, buzele noastre la noi sunt; cine ne este nouă Domn?”
  5. Pentru necazul sărmanilor și suspinul săracilor, acum Mă voi scula, zice Domnul; pune-Mă-voi pentru mântuire, îndrăzni-voi întru ei.
  6. Cuvintele Domnului, cuvinte curate, argint lămurit în foc, cercat în pământ, curățit de șapte ori.
  7. Tu, Doamne, ne vei păzi și ne vei feri de neamul acesta până în veac.
  8. Împrejur umblă necredincioșii; după măsura înălțimii Tale ai purtat grijă de fiii oamenilor.

PSALMUL 12
Întru sfârșit, un psalm al lui David

  1. Până când, Doamne, mă vei uita până în sfârșit? Până când Îți întorci fața Ta de la mine?
  2. Până când voi pune gânduri în sufletul meu, dureri în inima mea zi și noapte?
  3. Până când se va înălța vrăjmașul meu împotriva mea? Caută, auzi-mă, Doamne, Dumnezeul meu.
  4. Luminează ochii mei, ca nu cumva să adorm întru moarte, ca să nu zică vrăjmașul meu cândva: „Întăritu-m-am asupra lui”.
  5. Cei ce mă necăjesc se vor veseli de mă voi clătina; iar eu spre mila Ta am nădăjduit.
  6. Veseli-se-va inima mea de mântuirea Ta; cânta-voi Domnului, Celui ce mi-a făcut bine și voi cânta numele Domnului Celui Preaînalt.

PSALMUL 13
Întru sfârșit, un psalm al lui David
  1. Zis-a cel nebun întru inima sa: „Nu este Dumnezeu!”
  2. Stricatu-s-au și urâți s-au făcut întru îndeletnicirile lor. Nu este cel ce face bunătate, nu este până la unul.
  3. Din Cer S-a plecat Domnul peste fiii oamenilor, să vadă de este cel ce înțelege sau Îl caută pe Dumnezeu.
  4. Toți s-au abătut, împreună netrebnici s-au făcut; nu este cel ce face bunătate, nu este până la unul.
  5. Oare nu vor cunoaște toți cei ce lucrează fărădelegea, cei ce mănâncă poporul meu ca pe pâine?
  6. Pe Domnul nu L-au chemat; acolo s-au temut de frică, unde nu era frică, pentru că Dumnezeu este cu neamul drepților.
  7. Sfatul celui sărman l-ați rușinat, dar Domnul nădejdea lui este.
  8. Cine va da din Sion mântuire lui Israil? Când va întoarce Domnul robia poporului Său, bucura-se-va Iacov și se va veseli Israil.

Slavă…


PSALMUL 14
Un psalm al lui David

  1. Doamne, cine se va adăposti în cortul Tău? Sau cine se va sălășlui în muntele cel sfânt al Tău?
  2. Cel ce umblă fără prihană și face dreptate, cel ce grăiește adevăr în inima sa.
  3. Cel ce n-a viclenit cu limba sa, nici n-a făcut rău aproapelui său, și ocară împotriva celor de aproape ai săi nu a primit.
  4. De nimic înaintea Lui este cel ce viclenește, dar pe cei ce se tem de Domnul îi slăvește.
  5. Cel ce se jură aproapelui său și nu se leapădă; argintul său nu l-a dat cu camătă și daruri împotriva celor nevinovați nu a primit.
  6. Cel ce face acestea nu se va clătina în veac.

PSALMUL 15
Un psalm al lui David.

  1. Păzește-mă, Doamne, că în Tine am nădăjduit. Zis-am Domnului: „Domnul meu ești Tu, că bunătățile mele nu-Ți trebuiesc”.
  2. În Sfinții care sunt pe pământul Lui, minunate a făcut Domnul toate voile Sale întru dânșii.
  3. Înmulțitu-s-au slăbiciunile lor, dar după aceea s-au sârguit.
  4. Nu voi lua parte la adunările lor cu jertfe de sânge, nici nu voi pomeni numele lor pe buzele mele.
  5. Domnul este partea moștenirii mele și a paharului meu; Tu ești Cel care îmi așezi iarăși moștenirea.
  6. Sorții mi-au căzut între cei mai puternici, că moștenirea mea preaputernică este.
  7. Bine voi cuvânta pe Domnul, Cel ce m-a înțelepțit; până și noaptea m-au învățat rărunchii mei.
  8. Vedeam mai înainte pe Domnul în fața ochilor mei pururea, că de-a dreapta mea este, ca să nu mă clatin.
  9. Pentru aceasta s-a bucurat inima mea și a tresăltat limba mea, dar încă și trupul meu se va sălășlui întru nădejde.
  10. Că nu vei lăsa sufletul meu în iad, nici vei da pe Sfântul Tău să vadă stricăciunea.
  11. Cunoscute mi-ai făcut căile vieții; umplea-mă-vei de bucurie cu fața Ta; desfătări de-a dreapta Ta până în sfârșit.

PSALMUL 16
O rugăciune a lui David

  1. Auzi, Doamne, dreptatea mea, ia aminte la cererea mea, ascultă rugăciunea mea, nu din buze viclene.
  2. De la fața Ta judecata mea să iasă, ochii mei să vadă cele drepte.
  3. Cercat-ai inima mea, noaptea ai cercetat-o; cu foc m-ai lămurit, dar nu s-a aflat întru mine nedreptate.
  4. Ca să nu grăiască gura mea lucrurile oamenilor; pentru cuvintele buzelor Tale eu am păzit căi aspre.
  5. Îndreptează picioarele mele întru cărările Tale, ca să nu se clatine pașii mei.
  6. Eu am strigat, că m-ai auzit, Dumnezeule; pleacă urechea Ta către mine și auzi cuvintele mele.
  7. Minunate fă milele Tale, Cel ce mântuiești pe cei ce nădăjduiesc în Tine.
  8. De cei ce stau împotriva dreptei Tale, păzește-mă, Doamne, ca pe lumina ochiului.
  9. Cu acoperământul aripilor Tale mă vei acoperi, de fața necredincioșilor care m-au necăjit pe mine.
  10. Vrăjmașii mei sufletul meu l-au cuprins; în grăsimea lor s-au închis, gura lor a grăit mândrie.
  11. Izgonindu-mă acum m-au înconjurat; ochii lor și-au ațintit ca să mă plece la pământ.
  12. Apucatu-m-au ca un leu gata de pradă, ca un pui de leu ce locuiește în ascunzișuri.
  13. Scoală-Te, Doamne, ieși în calea lor și împiedică-i; izbăvește sufletul meu de cei necredincioși, sabia Ta de la vrăjmașii mâinii Tale.
  14. Doamne, desparte-i pe ei încă din viața aceasta de cei puțini de pe pământ, căci de cele ascunse ale Tale s-a umplut pântecele lor.
  15. Săturatu-s-au de fii și au lăsat rămășițe pruncilor lor.
  16. Iar eu întru dreptate mă voi arăta feței Tale, sătura-mă-voi când mi se va arăta slava Ta.

Slavă… Și acum…

DUPĂ A DOUA CATISMĂ
Sfinte Dumnezeule… Preasfântă Treime… Tatăl nostru…

Apoi troparele, glasul al 2-lea:

Eu sunt, Doamne, pomul cel neroditor, care nici o roadă de pocăință nu aduc și mă tem de tăiere și de focul cel nestins mă înfricoșez. Pentru aceea mă rog Ție: mai înainte de nevoia aceea, întoarce-mă și mă mântuiește!
Ca valurile mării s-au ridicat asupra mea fărădelegile mele și ca o corabie pe luciul mării mă înviforez de mulțimea greșalelor. Ci, Tu, Doamne, îndreptează-mă la limanul cel lin prin pocăință și mă mântuiește!

Slavă…

Miluiește-mă!, a zis David. Și eu strig către Tine: greșit-am, Mântuitorule; șterge-mi păcatele prin pocăință și mă miluiește!

Și acum…

Mijlocitoarea cea fierbinte a creștinilor, roagă pe Fiul tău, Născătoare de Dumnezeu, să ne izbăvească de toată răutatea și necazul vrăjmașului și să ne dea iertare de cele ce am greșit, pentru îndurările cele milostive, cu rugăciunile tale, Maică Fecioară!

Apoi: Doamne miluiește (de 40 de ori)

și Rugăciunea aceasta:

Stăpâne întru tot puternice, Părintele Domnului nostru Iisus Hristos, al Unuia-Născut Fiului Tău, dă-mi trup neîntinat, inimă curată, minte trează, cunoștință nerătăcită și venirea Duhului Sfânt, spre câștigarea și încredințarea adevărului celui întru Hristosul Tău, cu Care Ți se cuvine slava, cinstea și închinăciunea, împreună cu Duhul Sfânt. Amin.


Total
31
Shares
Previous Post

Internetul şi viața duhovnicească

Next Post

Cântare de laudă la Sfântul Arsenie cel Mare

Related Posts