Ruga unui prunc nenăscut către mama sa

O, mamă, nu vrei să-mi fii mamă
Şi eu să fiu copilul tău?
O, mamă, nu vrei să-mi pui nume
Să mă botezi în Dumnezeu?

„Măicuţa mea, boboc de floare,
Eu astăzi prin tine trăiesc!”
N-ai vrea să-ţi spun când voi fi mare
Şi să-ţi arăt că te iubesc?

O, mamă, inima te cheamă
S-o laşi să stea lângă a mea;
Sunt mic, mai mic decât o palmă,
Dar vreau să fii mămica mea!

O, mamă, prima mea iubire,
Încă din pântec te iubesc,
Încă din pântec eu din tine
Cu dragoste încep să cresc.

O, mamă, dulcea mea iubire,
Ajută-mă ca să mă nasc;
O, mamă, nu vreau despărţire
De inima şi al tău glas!

O, mamă, vreau să-ţi fiu copil
Să cresc frumos lângă tine;
O, mamă, acum sunt fragil,
Te rog, ai grijă de mine!

 

Mariana Cojocaru

Sursa: http://doxologia.ro

Previous Post

Mărturia pro-viață a unui medic din Rădăuți | 5 marșuri pentru viață în eparhia Sucevei

Next Post

De ce păcătuim mereu? Ne vom elibera vreodată de păcat?

Related Posts
Total
0
Share