Rugăciunea cu „cazurile” Sfântului Arsenie

– Gheronda, cum aţi început să vă rugaţi cu Psaltirea folosind „cazurile” Sfântului Arsenie?

– Sfântul Arsenie, deoarece nu avea în Molitfelnic rugăciunile corespunzătoare pentru toate cazurile în care oamenii îi cereau ajutor, folosea și Psalmii. A scris într-un caiet împrejurarea pentru care folosea fiecare psalm. Când acest caiet a ajuns în mâinile mele, am început să citesc Psaltirea, făcând rugăciune pentru situaţia în care se citea fiecare psalm. Îmi spune gândul că în rugăciunea cu Psaltirea mult ajută și Sfântul Arsenie.

– Gheronda, Sfântul Arsenie mijlocește mai mult la Dumnezeu, deoarece vede că ne rugăm în felul în care se ruga și el?

– Da, desigur. Am în vedere niște împrejurări.

– Gheronda, cum să citesc Psalmii și să mă rog pentru o anumită problemă?

– Tu cum îi citești?

– Eu citesc mai întâi împrejurarea și după aceea Psalmul.

– Nu! La început trebuie să faci o bună expunere. Sfântul Arsenie era Sfânt și pentru el era suficient să citească numai Psalmul. Noi să nu spunem la început un „Miluiește‑mă, Dumnezeule”[1]? Și, după ce citim Psalmul, să nu rostim Doxologia? Să nu facem și câteva metanii? Așadar, mai întâi să spui Psalmul 50 ș să ceri cu smerenie mila lui Dumnezeu. Apoi să spui troparul: „Sub milostivirea ta scăpăm, Născătoare de Dumnezeu” și troparul Sfântului Arsenie, ca să invoci milostivirea Maicii Domnului și a Sfântului. Apoi să citești împrejurarea pentru care se rostește Psalmul și în continuare Psalmul. La sfârșit să spui: „Slavă… Și acum…”, „Aliluia, Aliluia, Aliluia, slavă Ţie, Dumnezeule” de trei ori, iar la sfârșit Doxologia ca mulţumire lui Hristos și „Cuvine‑se cu adevărat”, ca mulţumire Maicii Domnului. Să faci și metanii câte poţi.

– Gheronda, uneori mă străduiesc să aflu dacă Psalmul are legătură cu împrejurarea pentru care îl folosea Sfântul.

– Împrejurările au mai multă sau mai puţină legătură cu noima Psalmului. Însă pe Sfântul Arsenie îl interesa mai mult să se roage, iar nu dacă conţinutul Psalmului avea vreo legătură cu împrejurarea pentru care se ruga.

– Gheronda, pot să citesc la început mai multe situaţii și după aceea să citesc și Psalmii care se rostesc pentru situaţiile respective?

– Dacă citești mai multe împrejurări deodată, le vei uita. Mai bine să citești fiecare împrejurare înainte de Psalm, pentru a-ţi mișca inima. Atunci când se roagă cineva pentru o anumită problemă, aceasta ajută mai mult la rugăciunea făcută din inimă.

– Gheronda, la slujbă îmi vine greu să urmăresc Psaltirea[2].

– Poţi vedea la chilie care sunt situaţiile care corespund Psalmilor care se vor citi la slujba bisericii, iar când auzi Psalmii, să te rogi pentru ele. Iar dacă în Biserică nu-ţi aduci aminte situaţiile, atunci să spui „Dumnezeul meu, ajută în situaţia la care se referă Psalmul”, iar apoi să rostești „Doamne Iisuse”.

[1] Psalmul 50.

[2] Potrivit Tipicului Bisericii, la Vecernie se citește o catismă a Psaltirii, iar la Utrenie două catisme. Astfel într-o săptămână se citește o Psaltire întreagă.

Extras din Despre rugăciune – Cuviosul Paisie Aghioritul, editura Evanghelismos.


Rânduială de rugăciune folosind cazurile Psalmilor Cuviosului Arsenie

Previous Post

Evanghelia zilei (Marcu 8, 30–34)

Next Post

Supă de pește

Related Posts
Total
0
Share