Un creştin evlavios povesteşte:
„Când eram mic am rămas orfan de tată. Mama mea s‑a căsătorit din nou, iar pe mine m‑au dus la orfelinat. Mai târziu, când am crescut, m‑au luat împreună cu ei. Tatăl meu vitreg mă trimitea să vând lozuri, lua apoi banii pe care îi câştigam, mă maltrata şi mă bătea mult. Odată am căzut în deznădejde şi am spus: Pentru mine nu există Dumnezeu?
M‑am dus apoi în biserică să mă rog şi am sărutat picioarele Celui Răstignit. Dar, vă spun şi mă cutremur, am simţit că sărut cu adevărat picioare, cu carne şi oase!”.
Related Posts
Săracul sau Hristosul meu
Mergând Sfântul să cerceteze pe bolnavi – pentru că, de două sau de trei ori pe săptămâna, cerceta…
19/11/2021
Cuviosul Lazăr din Muntele Galisiei
Cuviosul Părintele nostru Lazăr era dintr-un sat al Asiei care era aproape de Magnesia. Părinții lui se numeau…
07/11/2020
Tatăl nostru
Preot Ioan Istrati Când eram mici, în fiecare vară mergeam la mare. Făceam o zi întreagă, de la…
27/03/2025