Comunicat al Sinodului Bisericii Sârbe cu privire la restaurarea comuniunii cu Biserica Ortodoxă din Macedonia de Nord

După mai multe etape de discuții, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Sârbe a anunțat restaurarea comuniunii euharistice cu Biserica Ortodoxă din Republica Macedoniei de Nord după 55 de ani.

Sinodul Bisericii Sârbe a transmis că se va consulta cu celelalte Biserici Ortodoxe Autocefale pentru a stabili statutul final și denumirea Bisericii Ortodoxe din Republica Macedonia de Nord.

Comunicat de presă al Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Sârbe (16 mai 2022)

Primind actul Sfântului Sinod Arhieresc al „Bisericii Ortodoxe a Macedoniei – Arhiepiscopia Ohridei” prin care acceptă statutul recunoscut canonic, care i-a fost acordat în 1959 de către Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Sârbe, și își exprimă nădejdea că Biserica Ortodoxă Sârbă va analiza și rezolva cu iubire frățească problema legată de statutul ei canonic final, care ar trebui să primească consimțământul și acceptarea acestui statut de către toate Bisericile Ortodoxe Locale, Sfântul Sinod a hotărât:

  • cu recunoștință adusă Domnului și cu bucurie, Sinodul Bisericii Ortodoxe Sârbe salută decizia (Bisericii Ortodoxe a Macedoniei) de acceptare a statutului canonic acordat încă din anul 1959, care prevede cea mai largă autonomie posibilă, adică independența internă deplină;
  • întrucât prin aceasta se anulează motivele întreruperii comuniunii liturgice și canonice, cauzate de proclamarea unilaterală a autocefaliei în 1967, se reia comuniunea deplină – liturgică și canonică;
  • prin stabilirea comuniunii pe temeiuri canonice și în condițiile acceptate de rânduiala canonică pe întreg teritoriul Bisericii Ortodoxe Sârbe, dialogul privind situația viitoare și eventualul statut final al eparhiilor din Macedonia de Nord nu este numai posibil, ci este necesar, legitim și realist;
  • în dialogul asupra viitorului și eventualului statut canonic final, Biserica Ortodoxă Sârbă se va conduce exclusiv după principiile și normele ecleziologice, canonice și pastoral-bisericești, nu după principii definite ca „realpolitik”, „geopolitică”, „politici bisericești” și alte metode similare sau inițiative unilaterale, fără a fi supusă influențelor sau presiunilor din partea cuiva;
  • în sfârșit, Sfântul Sinod nu intenționează să condiționeze noua Biserică soră de clauze restrictive cu privire la sfera jurisdicției sale în propria țară și în diaspora, cu recomandarea de a rezolva problema denumirii sale oficiale în dialog fratern direct cu Bisericile grecești și celelalte Biserici Ortodoxe Locale.

Traducere din limba sârbă de Pr. Pavel Goreanu

Sursa: http://basilica.ro

 

Total
16
Shares
Previous Post

Viața Sfinților Andronic și Iunia, ocrotitori ai familiei creștine de pe pământ românesc

Next Post

Evanghelia zilei (Ioan 7, 14-30)

Related Posts